Marele poet contemporan Mircea Birsila a terminat, dupa ani de munca, o carte pe care a dorit sa o tina secreta. Nu a publicat din ea in reviste, nu a citit din ea, nu a dat-o prietenilor sa o parcurga. A predat-o direct unei edituri. Fara indoiala ca Mircea Birsila a dorit sa dea lovitura, sa produca a imensa surpriza pe piata literaturii si sa isi consolideze statutul de lider de generatie pe care i l-a acordat criticul Alex Stefanescu in a sa Istorie…Marea noastra curiozitate ne-a impins sa incercam sa obtinem o copie a manuscrisului si am reusit. Va prezentam, in exclusivitate, un poem din „Florile Persephonei”, cartea aflata in curs de aparitie a lui Mircea Birsila.APRILIE DECEMBRIESunt propriul meu aprilie. Pomii din gradina: cu multi dintre ei am crescut impreuna. Femeia: din ochii sai, daca stii ce sa-i spui, isi ia dintr-odata zborul spre zenit o pereche de rate salbatice. Soarecele : el, sub podea,iar pe podea un cleste si un chipiu de copil. Copilaria: un obiect de tinichea al carui luciu este intotdeauna mihnit -si de care nu mai am nevoie decit toamna, tirziu,cind trebuie sa umplu cu pamint de flori cuiburile goale din livezi. Ceasul din turn :,, nu-i mai aud bataia, in noapte, peste acoperisuri”