Reforma Parlamentului este o temă care revine în actualitate o dată la fiecare patru ani, de regulă în preajma alegerilor parlamentare, când bilanţul activităţii majorităţii celor care au ocupat fotoliile de deputaţi şi senatori este de cele mai multe ori unul negativ. Românii se simt trădaţi şi nereprezentaţi, ignoraţi şi uitaţi, astfel că participarea la vot a devenit una din ce în ce mai scăzută. Neîncrederea şi lehamitea faţă de întreaga clasă politică au devenit caracteristici dominante în rândul electoratului român.
Cea mai curajoasă reformă, ca parte a unui întreg plan de modernizare a României, a fost lansată cu prilejul Referendumului Naţional desfăşurat în anul 2009, convocat de preşedintele României, Traian Băsescu, când românii au votat majoritar pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Atunci, 7.766.573 de români, indiferent de opţiunile politice pe care le aveau la acel moment, s-au exprimat pentru un legislativ redus, pentru un Parlament mai eficient şi mai transparent, care să facă legi bune pentru cetăţeni.
Cetăţenii şi-au dorit schimbarea clasei politice şi au înţeles că România poate merge înainte doar dacă instituţiile statului se reformează din temelii, că Parlamentul poate să-şi îndeplinească cu adevărat funcţia de organ reprezentativ suprem al poporului român, prevăzută în Constituţia României, doar dacă această instituţie, care stabileşte legile statului român, începe să lucreze exclusiv în interesul cetăţenilor.
Referendumul din 2009, prin care românii s-au exprimat în mod cert în favoarea reformei şi în favoarea reducerii numărului de parlamentari la maximum 300, validat de Curtea Constituţională a României prin Hotărârea nr. 37/2009, a fost blocat şi ignorat de PNL, PSD şi ALDE, partidele care au deţinut majoritatea parlamentară.
Mai mult, prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Curtea Constituţională a României atrage atenţia că ”referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale” şi subliniază obligativitatea deciziei populare de la acest referendum pentru întreaga clasă politică.
Partidul Mişcarea Populară, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu, a depus la Parlament, în luna noiembrie 2015, o iniţiativă legislativă prin care se propunea reducerea numărului parlamentarilor la 300 (200 de deputaţi şi 100 de senatori). Mai exact, acest proiect de lege prevedea creşterea normei de reprezentare de la 73.000 de locuitori pentru un deputat la 101.000, şi de la 168.000 de locuitori pentru un senator la 203.000.
PSD-ul domnului Dragnea, PNL-ul doamnei Gorghiu şi ALDE condus de Călin Popescu Tăriceanu au respins categoric în Parlament proiectul de lege depus de Partidul Mişcarea Populară, prin care se punea în aplicare rezultatul referendumului din anul 2009.
Pe 11 decembrie românii sunt chemaţi la urne să voteze pentru un Parlament cu 466 de membrii, deşi în anul 2009 aceşti au votat pentru un Parlament cu 300 de membrii. Partidul Mişcarea Populară este singurul partid care luptă pentru România, singurul partid care respectă voinţa cetăţenilor exprimată la Referendumul Naţional. Majoritatea PNL, PSD şi ALDE îi desconsideră în continuare pe români, le desconsideră votul pe care aceştia l-au exprimat la referendum.
Partidul Mişcarea Populară luptă pentru respectarea Constituţiei şi pentru respectarea voinţei celor 7.765.573 de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
PMP Argeș; S.C. Smeoreanu Publicitate S.R.L.; M.F. 11160002
Lasă un răspuns