Sala „Gherasim Arhiepiscopul” din cadrul Centrului Cultural „Sfântul Antim Ivireanul” a găzduit, luni, 22 septembrie, lucrările celei de-a XXIII-a sesiune anuală de comunicări a Centrului de Studii Medievale și Premoderne, tema acestui an fiind „Sfântul Antim Ivireanul în orizont teologic și artistic”.

În cuvântul de binecuvântare transmis în vadrul evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a reliefat: „Opera Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul dezvăluie chipul luminos al cărturarului caligraf, traducător, sculptor, predicator, cunoscător al multor limbi străine, fapt pentru care a fost numit „vistierie de daruri” și „pom răsădit lângă izvoarele apelor” . Una dintre personalitățile proeminente ale Bisericii, Sfântul Antim și-a închinat viața slujirii Cuvântului și, prin vocația sa de tipograf, misionar și luminător prin carte în țară și în lume, în buna tradiţie a Părinţilor, a manifestat o deschidere deosebită spre cultura timpului, printr-o excepțională contribuție în continuarea traducerii și tipăririi cărților bisericești. Sfântul Antim Ivireanul a reactivat sau a pus în funcțiune mai multe centre tipografice [București (1691-1694, 1701-1705, 1714-1716); Mănăstirea Snagov (1694-1701); Râmnic (1705-1708); Târgoviște (1709-1715)], în care au fost tipărite 66 de cărți.

Strădaniile Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul pentru tipărirea cărților de cult și a celor duhovnicești au început cu mult timp înainte de alegerea în demnitatea de Episcop al Râmnicului Noului Severin, unde, în cei „trei ani fără două luni”, a înfiinţat un centru tipografic și a tipărit nouă cărți . Tipăriturile râmnicene transpun munca asiduă a tipografului, a traducătorului de texte liturgice și a autorului unor scrieri duhovnicești care a demonstrat, împotriva susținătorilor folosirii limbilor sacre, că și limba română este capabilă de subtilități lingvistice, de perfecțiune stilistică și retorică.

Valorizând oportunitățile oferite de tipar pentru răspândirea cărților de cult și de învățătură, Sfântul Antim Ivireanul a înființat la Râmnic o tipografie, „fiindcă nu am altă putere spre ajutorul aproapelui decât ocupaţia tipografiei, nu voi lipsi vreodată ca să folosesc după putinţa mea pe fraţii întru Christos ai mei tipărind deosebite cărţi de suflet folositoare şi mântuitoare” .
Astfel, a deschis drumul unei ample activități culturale și misionare care va conferi o nouă identitate urbei de sub poalele Capelei, recunoscută ulterior drept „capitală a tipografilor”.

În cadrul sesiunii anuale, moderate de către prof. dr. Ioan St. Lazăr, au susținut comunicări:

– Pr. dr. Ștefan Zară, Consilier cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, „Receptarea și recontextualizarea moștenirii literare antice în opera Sfântului Antim Ivireanul – o analiză intertextuală”;

– Arhim. drd. Mihail Stanciu, Mănăstirea Antim din București, „Sfântul Antim Ivireanul și relațiile lui cu grecii (patriarhi, clerici, mireni)”;

– Pr. prof. univ. dr. Jan Nicolae, Universitatea „1 Decembrie 1918” – Alba Iulia, „Omiletica marială antimiană. Întreita înjugare de taine a numelui Mariam în Cazania Sfântului Antim Ivireanul la Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”;

– Prof. dr. Alina Camil, „Dumnezeieștile și Sfintele Liturghii tipărite de către Sfântul Antim ivireanul”;

– Arhim. Antipa Burghelea, Mănăstirea Antim din București, „Mărturisire și duhovnicie în viața și opera Sfântului Antim Ivireanul și în lucrarea urmașilor din ctitoria sa de la București”;

– Prof. dr. Adriana Chioaru, „Sfântul Antim Ivireanul în viziunea criticului și istoricului literar Eugen Negrici”.