Am tot romanul în minte, atîta doar că e ca un ghem încurcat din care trag de fir cîte puţin, în fiecare zi. E un roman dur, crud, care porneşte de la Sf. Apostol Pavel şi se va întoarce tot la el, recuperînd esenţa ignorată multă vreme de personajul acesta faustic care crede că arta poate fi preschimbată cu trupuri, fie ele chiar strălucitoare, ignorînd adevărul că un roman şi carnea femeii se află în universuri distincte, niciodată suprapuse, cel mult tangente, dar de obicei îndepărtate. El vrea să ofere o capodoperă sufletească în schimbul unei capodopere carnale, ceea ce poate că îi va reuşi parţial, dar îl va prăbuşi, fiindcă orice pariu de acest fel reprezintă un amanet oferit diavolului, alta trebuia să fie abordarea şi apostolul o spune clar: munţii pot fi mutaţi din loc, dar dacă dragoste nu am, nimic nu sînt.

Prima jumătate a acestei cărţi o voi scrie greu, scrîşnind din dinţi, fiindcă personajul meu este într-o mare eroare, construieşte pe o temelie nestatornică, se controsionează îngrozitor, pentru a înţelege totuşi, mai tîrziu, miezul atitudinii sale şi a se întoarce la dragostea care – tot apostolul o spune – nu se trufeşte şi nu se îngîmfă. Vă pot mărturisi însă că dacă personajul reuşeşte transfigurarea, subsemnatul rămîne la aceeaşi atitudine, fiindcă eu pot înţelege totul, dar de trăit trăiesc parţialităţi şi erori, nevolnicii şi trufii, mercantilisme şi treceri frauduloase de frontiere.

Interesant este faptul că am cititori în cele mai nebănuite colţuri ale lumii, chiar şi într-o vale străjuită de fagi ce tîşnesc din zăpadă ca nişte lumînări gata să se aprindă,totuşi neaprinşi, chinuiţi de această iminenţă a flăcării. Palpitant, nu ?

Partea finală a cărţii va fi însă o plăcere,va fi o bucurie să o scriu, pentru că totul se retăieşte dintr-o altă perspectivă, cea care ar fi generat împlinire, nu decădere. Mai e însă mult pînă atunci, nu văd cartea asta ca fiind gata mai devreme de martie-aprilie, de fapt atunci va fi chiar bine să o isprăvesc, scriind şi postînd la o zi sau două cîte un capitolaş, vor fi în total vreo sută şi ceva de asemenea fragmente. Astă-seară, tîrziu, poate mai pun pe note unul.

Pun o poză cu pisicile şi unul dintre cei patru cîini ai mei. Şi ies să mănînd la restaurant. La revedere.