Nu prea va vine sa credeti, dar eu chiar ii sunt recunoscator celui pe care l-am numit in fel si chip – Baronul Chimic, Nea Costica, Imparatul-zeu, Roibu-cu-stea-in-frunte, Ultimul dinozaur de stat, Spaima caviarului si multe altele. Acum, intr-un tirziu, imi dau seama ca am gresit si incerc sa-mi fac mea culpa, sau ce culpa mea plina de regrete tardive si frustrari maladive ma mai bintuie si pe mine. Rid si scriu !Pai, sigur ca da, Nea Costica mi-a dat o piine sa maninc pe praful asta. Daca nu direct, indirect tot mi-a dat. Era sa scriu „dat-o”
























Lasă un răspuns