I. În data de 3 iulie 2013, ora 12,00, Prefectul județului Vâlcea, MIRCEA NADOLU, a asigurat participarea la şedinţa Comitetului de Bazin Olt, cu prilejul sărbătoririi “Zilei Dunării  2013”,  sub motto-ul “Fii  activ pentru sturioni”.

Şedinţa a avut loc la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, Rm. Vâlcea,  ordinea de zi cuprinzând  următoarele teme:

 

a). Mesajul  doamnei  Rovana Plumb, Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice;

b). Mesajul doamnei Lucia-Ana Varga, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură;      

c). Mesajul domnului Vasile Pintilie, Director General  Administrația Națională ,, Apele Române”;

d).  Sturionii din Delta Dunarii; 

e).  Planul de amenajare a Bazinului Hidrografic Olt-pentru avizare în CB       

 f).  Plan de restricții și folosire a apei în perioade deficitare pentru Bazinul Hidrografic Olt- pentru avizare în CB;

 

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice finanțează, prin intermediul mai multor programe și surse de finanțare (POS Mediu, Programele Multianuale de Mediu și Gospodărirea Apelor etc), proiecte care au ca scop realizarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din toate Regiunile de Dezvoltare ale României. 

Prin Programul Operațional Sectorial – Mediu sunt alocate fonduri europene extrem de importante pentru proiecte de mediu. 60% dintre acestea au, ca destinație, îmbunătățirea infrastructurii de apă, prin construirea/modernizarea stațiilor de tratare a apei și a stațiilor de epurare, extinderea/modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.

Cooperarea, în acest domeniu, necesită integrarea tuturor intereselor și perspectivelor relevante, stimularea inovării, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea încrederii și luarea deciziilor acceptabile și înțelese de toți. În acest context, cooperarea, în domeniul apei, trebuie să îmbrace perspective multiple, să cuprindă o varietate de discipline și să se extindă la toate nivelurile: local,  național și internațional, precum şi în toate sectoarele socio-economice.

Pentru a realiza acest deziderat, cea mai provocatoare sarcină care  stă în faţa tuturor statelor riverane Dunării, este legată de implementarea Directivei Cadru pentru Apă a Uniunii Europene, la nivelul întregului bazin al Dunării. 

Aceasta va implica, pe de o parte, continuarea cooperării regionale în cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea, iar pe de altă parte, creşterea eforturilor naţionale dedicate îmbunătăţirii calităţii apei şi reabilitării mediului acvatic.

România, țara cu cea mai mare suprafaţă din bazinul Dunării, joacă un rol important pentru asigurarea succesului acestei strategii, în special în domeniul protecţiei mediului. În acest context, propunerile  de proiecte sunt îndreptate atât către dezvoltarea infrastructurii de mediu, pentru reducerea poluării, cât şi spre reabilitarea ecosistemelor afectate, cum ar fi zona inundabilă a Dunării inferioare.

România este o ţară cu o veche tradiţie şi experienţă în domeniul cooperării cu ţările vecine privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere. Colaborarea României cu statele din Bazinul Dunării, în particular cu statele vecine în domeniul managementului integrat al apelor transfrontaliere, trebuie să se facă prin utilizarea tuturor oportunităţilor, prin promovarea de proiecte comune şi coordonarea acţiunilor noastre.

România, alături de alte ţări dunărene şi Uniunea Europeană, au semnat la Sofia, în 29 iunie 1994, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, obligându-se să coopereze în domeniul managementului resurselor de apă în bazinul Dunării.

Începând din anul 2004, la data de 29 iunie, ţările dunărene se reunesc în a aduce un omagiu bătrânului fluviu, sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR). 

       Tema propusă cu acest prilej în anul acesta, în scopul conştientizării publicului, privind protejarea şi conservarea resurselor şi a ecosistemelor acvatice ale fluviului, este dedicată sturionului şi se desfăşoră sub sloganul: “Fii activ pentru sturioni” !

Sturionul, specie fosilă, cu o valoare unică pentru biodiversitate,  face parte din patrimoniul natural al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării şi al Mării Negre. 

Problematica a atras atenţia specialiştilor astfel încât, în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării- Axa Prioritară 6 – Biodiversitatea, este prevăzut ca obiectiv “asigurarea populaţiilor viabile de specii de sturioni de Dunăre” până în anul 2020. 

Succesul eforturilor de conservare a sturionului trebuie să aibă în vedere angajamentele ţărilor dunărene şi cele din spaţiul Mării Negre, ţinînd cont de prevederile Directivelor Europene în domeniul gospodăririi apelor şi biodiversităţii. 

       Pescuitul ilegal, în special pentru caviar, reprezintă principala amenințare directă la adresa supravieţuirii sturionilor din Dunăre, însă nu pot fi neglijate nici alte amenițări, cum ar fi distrugerea habitatului şi întreruperea rutelor de migraţie.

În anul 2005, s-a organizat un atelier în cadrul căruia s-au reunit experți în domeniu, pentru a dezbate situația sturionilor din Dunăre.                 A rezultat “Planul de Acţiune pentru conservarea sturionilor (Acipenseridae) din Bazinul Dunării”, care a fost  aprobat de către Consiliul Europei şi adoptat de către Convenţia de la Berna, plan de acţiune ce reprezintă o lucrare de referinţă pentru studiul şi eforturile de conservare  a sturionilor din Dunăre.

          În cadrul şedinţei a fost  prezentat, şi supus avizării, Planul de amenajare a bazinului hidrografic, plan ce reprezintă componenta structurală a Schemei Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic şi are drept scop:

– realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilului de apă la surse;

– diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţii umane (inundaţii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);

– utilizarea potenţialului apelor ( producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică, navigaţie, extragerea de materiale de construcţii, aquacultură, turism, agrement, estetică,):

– determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă;

– inventarierea resurselor hidrologice naturale de apă de suprafaţă şi subterană;

– determinarea situaţiei actuale a utilizării  pe folosinţe  a resurselor de apă;

– identificarea amenajărilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului de apă la surse şi a principalilor parametri de performanţă;

– determinarea cerinţelor viitoare socio-economice  şi de mediu privind resursele de apă;

– identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse și cerinţele de apă ale folosinţelor;

– evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic.

     A fost prezentat, şi supus avizării, Planul de restricţii şi folosinţă  a apei în perioade dificitare pentru Bazinul hidrografic Olt.

      Planul se elaborează în conformitate cu prevederile Ordinului nr.9/2006, al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioada deficitară.

      Planificarea folosirii  resurselor de apă în perioadele de secetă are la bază:

I. Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii

II. Planul de restricţii propriu-zis;

Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii cuprinde sistemul de analiză /urmărire pentru sesizarea, din timp, a situaţiilor de restricţii pe baza informaţiilor privind:

– resursele de apă, ca parametrii cantitativi şi calitativi;

– amenajările de gospodărire a apelor;

– cerinţele de apă ale folosinţelor;

 

Planul de restricţii  propriu-zis cuprinde, pentru diferite faze de rerstricţii:

– folosinţele restricţionate şi gradul de afectare al alimentării cu apă;

– măsuri la utilizatori

– modul de colaborare

– evidenţele necesare în timpul perioadei de restricţii

– modul de consemnare a încheierii acestor perioade.

 

În condiţiile gradului ridicat de amenajare a bazinului hidrografic Olt, planificarea folosirii apelor în perioada de secetă se realizează, în principal, prin programe de exploatare a lucrărilor de gospodărire  a apelor.

Planurile de restricţii  avizate sunt aduse la cunoștinţă utilizatorilor de apă posibil a fi afectaţi de perioada secetoasă şi a publicului din bazinul hidrografic Olt.

Resursele totale de apă de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt (într-un an de scurgere medie) însumează cca 5480 mil. mc, din care utilizabile sunt cca 1682 mil. mc. Acestea reprezintă cca 81% din totalul resurselor şi sunt formate, în principal, de râul Olt şi afluenţii lui.

Regimul scurgerii apelor este urmărit prin intermediul a  103 staţii hidrometrice, toate cu măsurători de niveluri şi debite de apă şi cu transmisie zilnică  la dispeceratele teritoriale hidro-meteorologice.

Caracterizarea resurselor de apă, din punct de vedere cantitativ, constă în analiza datelor privind debitele şi nivelurile pe cursurile de apă .

În ceea ce priveşte documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii, din punct de vedere calitativ, în anul 2013, la nivelul bazinului hidrografic Olt sunt monitorizate următoarele subsisteme:

– subsistemul râuri-99 corpuri de apă;

– subsistemul lacuri- 11 corpuri de apă;

– subsistemul ape subterane-114 foraje reprezentative;

– subsistemul ape uzate-353 surse de poluare semnificative.

Pentru caracterizarea resurselor de apă, din punct de vedere calitativ, sunt consultate buletinele de analize chimice efectuate în secţiuni ale râurilor sau ale evacuărilor folosinţelor cu un potenţial ridicat de poluare în caz de ape mici, pentru a vedea impactul acestor evacuări asupra calităţii apelor.

Acţiunile de limitare a efectelor apariţiei fenomenelor de secetă se organizează unitar, în cadrul fiecărui judeţ, de către AN Apele Române-Administraţia Bazinală de apă Olt-Rm Valcea, prin intermediul SGA. La sesizarea situaţiilor critice, SGA-urile, prin Centrul operativ, analizează zilnic debitele naturale ale râurilor ale aporturilor din afluenţi cât şi suplimentările posibile din acumulările situate în zonă.

La instituirea „fazei de restricţii” beneficiarii folosinţelor de apă vor fi anunţaţi să ia măsuri în vederea respectării reducerii debitelor şi sunt anunţaţi asupra evoluţiei situaţiei create.

 După terminarea perioadei deficitare, unitatea elaboratoare are obligaţia să întocmească un raport privind situaţia creată, măsurile dispuse şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii acesteia.