Domnul Andrei Tudorel, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a realizat o prezentare structurată pe 3 componente:

•Informaţii privind derularea procesului de recensământ;

•Rezultate privind populaţia stabilă şi aspecte privind migraţia;

•Perspectiva indicatorilor pe populaţie şi fluxul pe populaţie aproximat.

Recensământul din octombrie 2011 a fost al 12-lea recensământ organizat în ţara noastră, acesta fiind diferit de celelalte, din următoarele motive: 

-Este primul recensământ după integrarea în UE;

-Putem avea o evaluare a tranziţiei la nivelul României;

-Se poate face o comparaţie cu celelalte 2 recensăminte organizate după revoluţie (în 1992 şi 2002), fără ca datele să fie prea afectate de factorii politici sau de contextul internaţional;

-Privind modul de înregistrare a populaţiei stabile, recensământul fiind realizat la reşedinţa persoanei şi nu la domiciliu;

-S-a ţinut cont de legislaţia naţională, precum şi de Regulamentul European nr.673 care reglementează procesul de recensământ.

 

Pentru o evaluare corectă a populaţiei României, în scopul cunoaşterii caracteristicilor demografice şi demo-economice pe baza cărora se calculează indicii macroeconomici, Institutul Naţional de Statistică a urmărit: 

-o evaluare corectă a populaţiei stabile;

-evaluarea corectă a caracteristicilor demo-economice.

 

Pentru reuşita recensământului au fost parcurse următoarele etape:

-pregătirea recensământului (anticiparea şi eliminarea sincopelor);

-culegerea datelor din teritoriu (s-a pus accentul pe comunicarea cu cei care au completat datele; au fost colectate peste 19 milioane de formulare de tip B, care privesc populaţia stabilă);

-introducerea datelor;

-validarea datelor. 

Au fost rezolvate erorile apărute în Centralizatorul Locuinţelor şi Populaţiei ca urmare a unei subestimări semnificative din punct de vedere statistic, a populaţiei stabile, rezultate în urma recensământului ca urmare a refuzului persoanelor de a completa chestionarele, absenţei de la domiciliu, CNP duble, subestimarea fondului de locuinţe etc. 

Erorile legate de CNP au presupus înregistrări duble atât la locuinţa de domiciliu, cât şi la reşedinţă, fiind depistate şi înlăturate din acte.

 Cele mai multe cazuri au fost în cele 13 centre universitare şi în centrele spre care se face migraţie internă (oraşele mari, cu potenţial economic). 

Eliminarea s-a făcut după criterii foarte bine definite, unitar, la nivelul întregii ţări. 

În urma operaţiei de verificare a formularului B care cuprinde date privind populaţia stabilă au rezultat 18.900.000 persoane, constatându-se o subevaluare a populaţiei stabile. 

Astfel, s-a ajuns la concluzia că baza de date trebuie comparată şi completată cu sursele administrative pentru a se obţine o evaluare corectă a populaţiei şi a caracteristicilor ei. 

Au fost utilizate bazele de date administrative corespunzătoare perioadei în care a fost desfăşurat Recensământul populaţiei şi locuinţelor, respectiv octombrie – decembrie 2011. 

Nu au fost luate în considerare caracteristicile privind etnia, limba maternă şi religia. 

CNP-ul persoanelor a reprezentat elementul important în verificarea datelor, evitându-se dubla reprezentare.   

Corectarea erorilor a fost realizată prin compararea datelor colectate cu datele administrative (bazele de date ale I.M. – registrul salariaţilor, C.N.A.S – asiguraţi sănătate, A.P.I.S – beneficiari ai protecţiei sociale, C.N.P. – asiguraţi pensii, M.E.N. – elevi şi studenţi, A.N.A.F., R.N.E.P. ). 

Prin cercetare, în cascadă, au fost reţinute persoane care au suferit un eveniment şi au fost considerate persoane nerecenzate: 1.183.000 persoane nerecenzate identificate din surse administrative, pentru care s-au efectuat înregistrări colectate indirect, din care 790 mii adulţi şi 393 mii minori, 71,2% din mediul urban şi 28,1% din mediul rural. 

Din 1183 mii persoane, 47,2% sunt de sex masculin, iar o cincime sunt copii de 0-9 ani.

 În urma completării datelor, numărul populaţiei stabile (rezidentă) este de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 ( 51,4% femei) şi 10.858.790 ( 54,0%) în mediul urban. 

Comparând anul 1990, când populaţia stabilă a fost de 23.211.395 persoane,  cu anul 2011 când populaţia stabilă a fost de 20.121.641 persoane, în ceea ce priveşte evoluţia demografică, se observă o scădere a numărului de persoane. 

Factorii care au contribuit la scăderea demografică sunt: sporul  natural negativ (22,5%) şi migraţia externă ( 77,5%). 

Făcând o comparaţie cu anul 2002, când populaţia stabilă a fost de 21.680.974, se observă o scădere cu 1.559.333 persoane, reprezentând 7,2%, respectiv o scădere medie anuală de 0,8%, spor natural negativ – 24,8% şi migraţie externă – 75,2%. 

 

Structura pe sexe şi vârste:

1977199220022011

M49,349,248,748,6

F50,750,851,351,4

 

Se observă o creştere a numărului persoanelor de sex feminin, fapt cauzat de supramortalitate masculină şi durată medie de viaţă a femeilor mai mare cu 7,4% decât a bărbaţilor.

 

19922011

MFMF

Vârstă medie35,133,939,042,1

Mediana32,531,537,440,8

 

Se observă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României, indicele de îmbătrânire fiind în anul 1992 de 48,4, iar în anul 2011 de 101,8.

Raportul de dependenţă demografică a vârstnicilor este în anul 2011 de 23,7, faţă de 16,6 în anul 1992.

De asemenea, din datele interpretate, se observă o creştere a populaţiei din mediul urban, în raport cu mediul rural, o creştere a populaţiei cu studii universitare – 14,4% şi scăderea analfabetismului cu 1,4% în anul 2011.

Au fost identificate 16.269.839 persoane cu drept de vot şi 700.000 persoane plecate în străinătate pe o perioadă mare de timp.

În luna octombrie 2013 va fi organizată o prezentare privind evaluarea migraţiei internaţionale, a populaţiei stabile rezidente şi a populaţiei totale ( populaţie rezidentă şi nonrezidentă).

În 27 luni după încheierea Recensământului  din 2011 trebuie înaintate datele finale către EUROSTAT. 

Aceste date vor fi supuse unui control de calitate, prin urmare INS nu îşi permite ca acestea să nu fie corecte şi fiabile.

Se urmăreşte realizarea Registrului statistic de mobilitate socială a populaţiei, utilizându-se surse statistice şi surse administrative de date, precum şi modificarea legislaţiei.

Mâine, 05.07.2013, orele 10,00, DJS Vâlcea va organiza o conferinţă de presă care va avea, ca obiect, diseminarea rezultatelor Recensământului în ceea ce priveşte judeţul Vâlcea.

 

 

 

 

PREFECT,

MIRCEA NADOLU