Domnul Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a şocat avansând cinci scenarii cu privire la viitorul Europei.

Astfel, Comisia Europeană avansează în Cartea Albă cinci scenarii privind evoluția Uniunii până în anul 2025.

Scenariul 1 este numit “Continuând pe același drum”. Acest scenariu merge pe ideea că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre realizează împreună reformele. Uniunea se concentrează pe creșterea economică, a investițiilor și a locurilor de muncă.
Se îmbunătățește funcționarea monedei euro și se consolidează investițiile în infrastructură digitală, de transport și energetică.

Scenariul 2: “Accent exclusiv pe piața unică”. În acest scenariu, Uniunea Europeană lasă la o parte obiectivele comune privind migrația, apărarea sau securitatea și se concentrează pe funcționarea pieței unice care devine principala rațiune de a există a Uniunii.

Scenariul 3 numit “Cei care doresc mai mult realizează mai mult”. În această variantă, se creează așa-numite “coaliții ale doritorilor” care colaborează în domenii diverse: apărare, securitate internă, impozitare comună sau rezolvarea problemelor sociale. Celelalte state membre au posibilitatea de a se alătura ulterior grupurilor care doresc mai mult. Acesta este scenariul cel mai apropiat de conceptul Europei cu două sau mai multe viteze.

Scenariul 4 numit “Mai puțin, dar mai eficient”. Această variantă presupune ca Uniunea celor 27 să își concentreze atenția și resursele limitate asupra unui număr restrâns de domenii, cum ar fi, de exemplu, comerțul, migrația, gestionarea frontierelor sau apărarea. Cu alte cuvinte, Europa este chemată în cadrul acestui scenariu să își aleagă prioritățile, un lucru deloc simplu.

Scenariul 5  se numește “Mult mai mult, împreună“. Prin acest scenariu cooperarea între statele membre este mai aprofundată mai mult ca niciodată. Piețele se consolidează, există o coordonare a politicii fiscale, iar principalale politici sunt făcute în comun.

Din păcate, nicăieri nu se vorbeşte despre o Uniune Europeană mai cinstită cu cei mici, mai atentă la problemele statelor foste comuniste. Cu o rigurozitate demnă de o cauză mai bună şi cu atitudine care aduce aminte adeseori de cea a comisarilor sovietici, organismele UE au ajuns să dezamăgească, să provoace teamă şi neîncredere.

Despre aceste lucruri trebuie să vorbească, deschis, liderii noştri în cadrul consultărilor. Ne trebuie curaj pentru a spune Europei că trebuie să dispară partizanatele în favoarea celor mari, a axei Berlin – Paris în special, că avem nevoie de transparenţă şi echitate.

Vrem o Europă mai morală, mai umană, mai prietenoasă.

Atât şi nimic mai mult.

Gheorghe Smeoreanu