Povestea e simplă: 

O persoană este prinsă la înghesuială, are datorii mari la apartament şi vrea să îl vândă. Dar nu-l poate vinde dacă nu face măcar o renovare la el, ca să ia un preţ bun. Nu are bani însă nici măcar să facă o investiţie în acest apartament. E vorba de un amărât de apartament cu 2 camere. Lângă el, vecinul are un apartament cu 4 camere, dar nici ăla nu e pus la punct, mai ales că vecinul e plecat, nu prea îl interesează locuinţa. Apartamentul vecinului este însă mare, spaţios, cu vedere la stradă cu multiple posibilităţi. Apartamentul vecinului are însă centrala şi alte instalaţii care deservesc şi apartamentul cu două camere al persoanei de care vorbim. Bun, asta e ipoteza.

Apare un şemecher care pune ochii pe apartamentul vecinului şi vrea să îl cumpere dar la un preţ de chilipir. Acest şemecher vine la persoana noastră şi îi spune „Auzi, am auzit că vrei să-ţi renovezi apartamentul şi nu ai bani. Uite ce-ţi propun eu, îţi dau eu  cât ai nevoie, un 50 – 60 de milioane ca să îl aranjezi, dar în schimb mă ajuţi şi tu să achiziţionez apartamentul vecinului la un preţ mic. În schimbul ăsta nu-ţi cer returnarea împrumutului. Ce zici?” Persoana noastră stă pe gânduri, normal că are nevoie ca de aer de acei bani de renovare dar e dificil să facă lobby pentru ca vecinul să vândă apartamentul. „Dar dacă pun altă garanţie?” Şmecherul se uită și zâmbeşte: „Ce garanţie? Că nicio bancă nu-ţi dă banii ăştia, nu eşti solvabil!”. Persoana stă pe gânduri şi spune „Ba, da, uite dacă-mi dai banii pun gaj plasma, că e nouă, frigiderul, aragazul, găsesc eu ceva care să facă 50-60 de milioane de lei”. Şmecherul tace, nu-i convine, el ştie ce ştie, el are pata pusă pe aparatamentul vecinului, ştie că-l poate lua acum la un preţ redus şi îl poate vine peste un timp la preţ super.

Cam asta e povestea tradusă pe înţelesul tuturor la Fondului Mediterranean de Investiţii care a venit miercuri pe la OLTCHIM. 

Administratorul judiciar de la SC Oltchim SA, Gheorghe Piperea, a avut miercuri o serie de discuţii cu reprezentanţii Fondului de Investiţii Mediterranean Real Estate Finance, cei din urmă exprimându-şi opţiunea de a ajuta financiar capitalul de lucru de la Oltchim.

Reprezentanţii Fondului au întărit opţiunea lor, solicitând în acelaşi timp, garanţii certe pentru suma de bani care a rămas să o investească dar şi garanţia că îşi pot recupera această sumă.

„Nu suntem o bancă, suntem o firmă de management financiar care ar fi capabilă să investească o sumă de bani pentru a ajuta combinatul de la Vâlcea dar totodată avem nevoie de garanţia că această sumă poate fi returnată la un moment dat. Noi am exprimat şi următoarea soluţie în sensul că am fi interesaţi de achiziţia conductei Oil Terminal şi al rafinăriei piteştene „Arpechim” care ar însemna că nu mai e nevoie de garantarea sumei pe care noi am da-o combinatului vâlcean”, au declarat reprezentanţii Mediterranean Real Estate Finance.

Totodată, aceştia şi-au exprimat şi nelămurirea cu privire la strategiile pe care le are în prezent Oltchim şi au solicitat în acest sens preşedintelui Gheorghe Piperea mai multe date.

Piperea le-a cerut reprezentanţilor Fondului scrisori de bonitate bancară şi explicaţii certe cu privire la banii care ar urma să fie daţi către Oltchim.

„Avem aceste discuţii de mai multe săptămâni, dar din păcate până acum Fondul nu a oferit explicaţii cu privire la suma pe care ar da-o Oltchim. Noi nu suntem proprietari ai conductei Oil Terminal şi nici ai rafinăriei de la Piteşti. Singurele date certe pe care le pot da eu sunt următoarele: datoriile totale ale Oltchim se ridică la 793 milioane euro şi doi: Oltchim funcţionează într-un sistem aproape de lohn adică avem furnizori, producem şi vindem în contul creanţelor iar trei: la Oltchim sunt anumite active care nu mai sunt garantate, adică ar putea fi vândute sau folosite din gaj”, a precizat Piperea.

În consecinţă, administratorul de la Oltchim a precizat că în perspectivă ar putea exista discuţii cu privire la o sumă de 50 milioane de euro însemnând anumite active care ar putea fi folosite drept garanţii pentru împrumuturi.

„Aceste active libere de sarcină pot fi vândute, ele rămânând pe loc în interiorul combinatului, combinatul plăteşte o chirie, iar la final ar putea fi recuperate sau ar putea fi folosite drept garanţie pentru o sumă de tip ajutor. Acestea sunt vreo patru instalaţii: Piroliza de la Piteşti, anhidrida ftalnică, Secţia Ramplast şi nişte incineratoare”, a precizat administratorul judiciar.

Discuţiile s-au încheiat urmând ca în următoarele două săptămâni să se poarte negocieri între Fondul de Investiţii şi conducerea Oltchim. Printre altele, Gheorghe Piperea a mai menţionat faptul că există 11 investitori interesaţi de Oltchim şi că la sfârşitul lui iulie va exista o evaluarea concretă a activelor Societăţii Oltchim  – SPV.

SC Oltchim SA se află în insolvenţă din luna ianuarie şi în prezent funcţionează la o capacitate de 20,6% producţie