Una dintre postările cele mai pertinente pe care le-ați făcut în ultime vreme, stimate domnule, sună astfel:

” Toate clipurile furnizate de armata ucraineană cuceresc lumea occidentală. Ce vede Occidentul? O armata îmbrăcată exact ca aia din filme americane care eliberează oameni simpli, bătrâni și bătrâne, care este primită cu aplauze, cu flori, o armata in slujba poporului. O armata care își făce cafea în tranșee, care asculta muzica rap în tranșee, care rade, spune glume, care salvează arici din calea drumului, o armata cu pisici și căței. O armata umană care pătrunde direct in inimile și mentalul colectiv al Occidentului. Un Occident educat în astfel de tipar. Peste 70 de procente din filmele Hollywood-iene sunt cu pușcași marini, eroi in teatrele de operațiuni și care seamănă izbitor cu clipurile oferite de Ministerul Apărării din Ucraina.. Pentru occidental cățelul și pisica sunt totemuri care reprezintă confortul de acasă.”

Pe de altă parte, unul dintre cele mai dure materiale de presă pe care le-am citit, tot în ultime vreme, spune următoarele:

” Producătorii de arme din SUA au făcut lobby pentru a declanșa un conflict cu Rusia și a favoriza conflictul în Ucraina, a scris colaboratorul publicației Asia Times, Leonard Goodman.

„Producătorii americani de arme sunt cele mai influente grupuri de afaceri care determină politica externă a SUA. Furnizorii de arme, precum Raytheon, au nevoie de zone de conflict activ pentru a se ridica la nivelul profiturilor așteptate de băncile de pe Wall Street. Fabricanții de echipamente militare cer relații de ostilitate cu țări importante, precum Rusia și China, pentru a justifica vânzările de portavioane, submarine nucleare, avioane de luptă F-35 și bombe nucleare de ultimă generație”, a subliniat analistul politic.

În opinia lui, democrații sunt până-n gât datori față de sponsorii partidului lor, reprezentați de companii militare cum ar fi Raytheon, Lockheed Martin, Boeing și General Dynamics. Furnizorilor de arme „nu le pasă de discuții despre diplomație sau despre riscul unui război nuclear”.

„Pe scurt, bogătașii cer ca slujitorii lor de la putere să acționeze hotărât pentru a asigura profituri mari din capitalul lor de investiții”, a rezumat Goodman.

În articolul din Asia Times se menționează că americanii au fost nevoiți să cumpere, fără nicio discuție, arme în valoare de miliarde de dolari de la companiile militare pentru a le trimite în Ucraina.

„Conflictul din Ucraina a devenit o mină de aur pentru industria armamentului. Anterior, NATO s-a extins la est până la granița cu Rusia, solicitând fiecărui nou membru al alianței să achiziționeze arme compatibile cu sistemele de arme americane. Lovitura de stat din 2014, susținută de Statele Unite, care a dus la răsturnarea președintelui Viktor Ianukovici, a deschis ușa pentru politica de înarmare a Ucrainei”, a adăugat jurnalistul.

Autorul a dat exemple de reprezentanți concreți ai establișmentului, care au legături strânse, în opinia sa, cu complexul militar-industrial american.

„Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a ajuns în această funcție direct de la consiliul de conducere al companiei Raytheon. Consilierul pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a fost membru senior la Carnegie Endowment, finanțat de industria militară”, a conchis autorul articolului, citat de Flux 24.

O problemă vreau să vă ridic, după acest citat extrem de lung dar foarte necesar: noi, ziariștii, unde ne situăm în spațiul dintre clipurile ucrainienilor și realitatea crudă a funcționării complexului militar – industrial – politic din SUA ?

                                                                           x

Suntem de partea hollywood-iană a situației , ori de partea adevărului ?

Sunt mii, probabil, de articole care vorbesc despre provocările Americii la adresa Rusiei, până la punctul la care rușii nu puteau să nu răspundă într-un fel sau altul. Articolul din Asia Times explică sorgintea acestor provocări.

Filmul realizat de americani, cu Zelenski în rolul pricipal, la ”Sluga Poporului” mă refer, producție cu care actualul președinte ucrainian a câștigat alegerile, m-a pus în gardă cu privire la apariția războiului imagologic dus de Occident nu împotriva Rusiei și Chinei, ci împotriva cetățeanului occidental. Inamicul acestui război suntem noi, iar ziariștii trebuia să fie pe baricade, apărându-i pe cetățenii Vestului de manipularea ordinară, vulgară, pusă la cale de elita politică a Vestului.

În aceste condiții, noi ce am făcut,adică majoritatea dintre noi ?

Am ținut cu Hollywood !

Tratată ca un porc ce trebuie dus la abator, Rusia s-a comportat porcește, în multe dintre episoadele acestui război. În același timp, Ucraina și-a păstrat stilul nazist și să recunoastem că naziștii erau eleganți, ascultau Wagner și citeau Goethe.

Fiindcă nu vreau să redactez un articol prea lung, deși aș mai avea multe să vă spun, mă mărginesc la a vă adresa o ultimă întrebare:

–     Când vedeți vapoarele cu gaz lichefiat așteptând în ordine și cuminți, în mijlocul Atlanticului, să crească prețul, cum vă simțiți, ca la Hollywood sau ca la Mihăești, acolo unde locuiți ?

Cu prietenie,

Gheorghe Smeoreanu