Un conflict rar întâlnit în domeniul intervențiilor de urgență a ajuns în instanță: Societatea Națională de Cruce Roșie din România a cerut anularea mărcii Salvamont, invocând utilizarea simbolului „cruce roșie” în sigla salvatorilor montani. Reacția Salvamont România este una fermă și, pe alocuri, dură.

Instituția își exprimă „profunda dezamăgire” față de acest demers, pe care îl consideră o ruptură bruscă după „o colaborare îndelungată foarte bună și cu rezultate excepționale”, care a durat aproape 50 de ani fără litigii.

Totul a început în toamna lui 2024, când Crucea Roșie a notificat Salvamont, susținând că folosirea simbolului ar fi nelegală și cerând schimbarea emblemei. Salvamont a răspuns invocând tradiția și cadrul legal: „emblema „triunghiul Salvamont” a fost concepută în anii ’60 și consacrată legal […] încă din anul 1969”.

Reprezentanții salvatorilor montani spun că sigla lor este astăzi „un simbol cu puternic caracter de notorietate publică”, asociat direct cu intervențiile din munți, și că renunțarea la ea ar însemna pierderea unui element identitar construit în decenii.

În plus, Salvamont respinge ideea unei confuzii cu Crucea Roșie: „analiza comparativă evidențiază clar faptul că fiecare emblemă poate fi identificată fără posibilitatea apariției unei stări de confuzie”. Diferențele țin de formă, structură și elemente grafice – triunghiul montan, fundalul și inscripția fiind distincte.

Un alt argument invocat este cel legal: marca SALVAMONT este protejată conform legislației în vigoare și a fost verificată inclusiv la nivel european, fiind valabilă până în 2031. De altfel, instituția subliniază că „în cel puțin 19 state, serviciile de salvare montană utilizează […] simboluri similare, fără ca acestea să fie contestate”.

Acuzațiile din acțiunea în instanță sunt respinse categoric. Potrivit Salvamont, ideea că ar folosi sigla în scopuri comerciale este „profund nedreaptă și lipsită de orice fundament”, în condițiile în care serviciul este unul public, gratuit. „Activitatea desfășurată are un singur scop: salvarea de vieți omenești”, transmit reprezentanții, amintind că peste 82% dintre salvatori sunt voluntari.

Miza nu este doar simbolică. O eventuală schimbare a siglei ar însemna un efort logistic uriaș: „ar trebui înlocuite sau modificate peste 10.000 de echipamente”, de la uniforme și autospeciale până la baze de intervenție, un proces care „ar necesita ani întregi și resurse financiare considerabile”.

Într-un ton mai critic, Salvamont vorbește despre o decizie luată de „unul sau mai mulți vremelnici ocupanți ai unor posturi”, care ar ignora istoria colaborării dintre cele două organizații.

Chiar și în aceste condiții, instituția spune că va continua demersurile pentru apărarea siglei și speră ca relațiile din teritoriu să nu fie afectate. Procesul este descris ca fiind „unic la nivel mondial în domeniul salvării montane”.

În paralel, Salvamont anunță și un concurs de grafică pentru o posibilă nouă siglă – un scenariu considerat „puțin probabil”, dar luat în calcul în cazul pierderii procesului.