Din 1990 şi până azi, ambiţia mea a fost să fac în provincie ziare cu tiraj de publicaţie naţională.

 

La Curierul de Vâlcea – vreo 10.000/ zi.
La Curierul Zilei – vreo 30.000 / zi.
La Societatea Argeşeană – vreo 12.000/ zi.

 

În anul 2000, un studiu de audiență arăta că sunt directorul ziarului de provincie cu cel mai mare tiraj din România. Era perioada Pitești.

 

Acum, presa nu se mai citește pe hârtie aproape deloc. Ziarele de la standurile de presă dau cadouri ca să le mai cumpere cititorii. În unele zone ale țării, cum e, de pildă, Vâlcea, rețeaua de difuzare e rahitică.

 

Punem în consecință accentul pe ceea ce se numește site sau ediție online.

 

Acum, sunt obligat să fac prima observație care poate părea bizară.

 

Editez o publicație cu caracter național, deși locuiesc în Argeș și Vâlcea, județele cel mai bine reprezantate în Criterii. Peste 55 % din titluri sunt însă privitoare nu la Argeș și Vâlcea, ci la România.

 

Unora li se poate părea ciudată această combinație de subiecte, dar eu o consider de viitor. Face parte din secretele profesionale ceea ce voi încerca să dezvolt în următorii ani.

 

Așa stând lucrurile, se poate pune întrebarea: dar eu cu cine concurez ? Cu ziarele zise naționale sau cu ziarele zise locale din Vâlcea şi Argeş.

 

Răspunsul este: nici cu unele, nici cu altele, ci cu propriile mele idealuri, dacă le pot numi aşa. Ale mele şi ale minusculei noastre echipe.

 

Apare însă o problemă, aceea că scriind pe subiecte naţionale şi abordând, în plus, subiecte locale din două judeţe, par avantajat pe traficul pe net. Este doar o aparenţă, fiindcă piaţa subiectelor naţionale este mare şi dură, nu ne este uşor să îi facem pe cititori să ne citească şi pe noi pe aceleaşi teme pe care le abordează Adevărul, Evenimentul sau România liberă.

 

Desigur, ciupim doar mici procente de la marile ziare, dar ciupim din ce în ce mai mult.

 

Mai există un reproş, anume că nu avem vizibilitate pe plan local, în Vâlcea, de pildă. Am verificat chiar azi şi am observat că, de la începutul lunii şi până acum, ne comparăm şi mergem cap la cap cu branduri locale precum Viaţa Vâlcii, Arena, Ziarul de Vâlcea, ori cu gazete mai noi precum InfoPuls.

 

Ne întrec însă sistematic pe plan local ziarele care publică şi fapt divers, precum Gazeta Vâlceană sau Vocea Vâlcii.

 

Atrag însă atenția asupra faptului că localizările de pe trafic.ro sunt uneori false. În urmă cu câteva zile, mai multe ziare vâlcene aveau, chipurile, mai mulți cititori din Sf. Gheorghe, dar niciunul din Covasna.

 

Recordurile însă ne aparţin. Suntem primul ziar din zona aceasta a noastră, adică Argeş şi Vâlcea, care a avut peste 200.000 de cititori pe săptămână şi peste 60.000 de cititori pe zi.

 

Să nu vă surprindă această dorinţă a mea de a face trafic, pe care uneori mi-o pot îndeplini, alteori, nu. E o meteahnă care mă sâcâie din 1990. Sunt săptămâni când ieşim din TOP 100, dar de cele mai multe ori, suntem în TOP 100.

 

Majoritatea ziarelor din zonă au, spre comparaţie, cam 12.000 cititori/ săptămână.

 

De aici pot începe însă variantele relative.

 

– Unele ziare care sunt branduri locale au ediții print mai dese, cu un tiraj mai mare și mai bune ca ale noastre. Mă refer, în Vâlcea (fiindcă aici sunt unele discuții) la Ziarul de Vâlcea, Viața, Vocea, Arena. Jos pălăria ! Problema lor este că rețeaua de difuzare a anemică și distibuitorii nu plătesc. Ziarele distribuite gratuit sunt o obișnuință.

 

– Sunt ziare cu înclinații spre anchetă și dezvăluiri, precum Ziarul de Vâlcea. Când ai acest specific, traficul trece pe locul al doilea. Nu trebuie să bați recorduri pe net ca să fii puternic.

 

Fiindcă nu ne vedem capabili să imităm pe nimeni, am ales o soluție originală și anume ediția printată de lux. Scoatem 2 asemenea ediții lunar, pe care ne place să le numim de colecție. Să ne comparăm cu edițiile printate ale brandurilor Ziarul, Viața, Vocea, Arena, Săptămâna, Jurnalul, Impact etc. ar fi însă, cantitativ, în defavorea noastră, trebuie să recunoaștem.

 

Acestea fiind spuse, voi trece la chestiunile mai delicate.

 

În Vâlcea, ca peste tot în România, se cumpără trafic, uneori mult, alteori pe sărite. Am analize și dovezi în acest sens. La un moment dat, un site local avea 99,99 % cititori din SUA, fiindcă uitase să îi precizeze firmei de trafic fals pe ce zonă să acționeze. Alexa Rank este iarăși un indicator, dar nu intru în amănunte.

 

Niciodată, Criterii Naționale nu a cumpărat și nu va cumpăra trafic, fiindcă ar înseamna să mințim, să ne furăm singuri căciula.

 

Mai grav este însă că au apărut, de la alegerile prezidențiale din 2014 încoace, cenzura și manipularea pe net. Este grav și dureros să observi că alții stabilesc ce articole din online trebuie să fie citite masiv și care să fie trase pe dreapta. Analizele făcute arată că asemena manipulări sunt masive, sunt zilnice și distorsionează totul. Aceasta este marea mea amărăciune.

 

Am scris un articol de 1000 de cuvinte pentru a mă referi în special la acest grav control al știm noi cui asupra presei naționale. Colegii care scriu doar pe local nu îl resimt, Criterii Naționale este însă țintă zilnică. Este însă lupta noastră și acceptăm înfrângerile, așa cum ne bucurăm de succes.

 

În acest moment suntem pe locul 53 în țară, avem cei mai mulți cititori comparându-ne cu publicațiile din zonă și edităm pe hârtie ceva frumos.

 

Ce va fi în viitor nu știm precis, știm doar că va fi o luptă. Până când băieții veseli nu își vor lua labele de pe presă, vom mai avea de suferit.

 

Succes tuturor colegilor !

 

 

Gheorghe Smeoreanu