În momentul în care a început războiul din Ucraina, m-am simțit descoperit. Mai descoperit ca niciodată. Pur și simplu, nu înțelegeam resorturile și adevărurile profunde ale acestei nenorociri, nu aveam cu ce să mă apăr împotriva propagandei.

În consecință, am pus mâna pe carte și de atunci, citesc și tot citesc cărți despre istoria, cultura, psihologia rușilor și ucrainienilor.

Pe aceste subiecte, există multă maculatură în piață. Editurile au descoperit că sunt mulți ca mine, oameni care nu înțeleg și ar dori să înțeleagă și tipăresc mult și, adeseori, prost. Așa încât, cu toate că am deja un raft de cărți despre Rusia și Ucraina, pot spune că trei sferturi dintre ele sunt bune de aruncat.

Nu arunc cărți, cărțile slabe spun și ele mult, de pildă arată fie interesul propagandistic, fie că problema poate fi complicată și greu de abordat.

În fine, să trec la subiect.

Citiți continuarea rticolului AICI.