Am scris ieri, aici, ce se întâmplă cu omul și poetul Constantin Preda.

Ei bine, astăzi, pe Facebook, am citit încă un poem genial care m-a copleșit.

Nu credeam că vreodată voi plânge citind o poezie pe Facebook (G.Smeoreanu).

 

există viață dincolo de moarte?

 

urlu ca un lup

întreb: există viață după moarte?

am acest drept de a mă îndoi

și de a da glas tăcerii din carte

 

urlu ca un lup

cu toate durerile mele astrale

țipătul meu e orb

un cântec de sfâșiere și jale

 

urlu ca un lup

și-mi apăr cu viața mea steaua

oare sunt pur?

oare sunt mai efemer decât neaua?

 

am acest drept

să-mi trag pe umeri pădurea

să urlu ca un lup

față în față cu securea

 

oare există viață după moarte?

oare există înviere?

nu de tine mă îndoiesc, mântuitorule

ci de umila mea sfâșiere

 

iubesc învierea

dar și acest mărunt fir de iarbă care este viața

în care părinții mei au devenit înserarea

iar fiii mei dimineața

 

urlu ca un lup

dar doar eu pe mine mă aud

vara mă rupe de pe creangă

ca pe un măr crud

 

urlu ca un lup

și-mi apăr cu viața mea steaua

oare sunt pur?

oare sunt mai efemer decât neaua?

Constantin Preda