Joi, 14 noiembrie, este Lăsata Secului, adică ultima zi în care se mănâncă „de dulce” înainte de postul Crăciunului. 

Postul Crăciunului, începe pe 15 noiembrie  şi este primul post din anul bisericesc. E un post lung, dar blând pentru că toate zilele de sâmbătă şi duminică, plus zilele de sărbătoare, sunt dezlegate la peşte, ulei şi vin.

Nutriţioniştii spun că Postul Crăciunului e o sursă foarte bună de detoxifiere, deoarece în urma excluderii produselor de origine de origine animală e contracarată aciditatea pe care o produce carnea, lactatul, oul şi atunci organismul este alcalinizat. În perioada postului se pot mânca foarte multe preparate, dar  multe persoane nu ştiu că pot mânca fructe de mare.

Obiceiul de a ţine post este mai rar întâlnit în rândul tinerilor. Un studiu realizat de Mercury Research arată că doi din trei tineri cu vârsta până în 30 de ani nu obişnuiesc să ţină post, în timp ce 49% dintre persoanele peste 30 de ani nu ţin acest obicei. 

Originea postului 

E legată de cultul morţilor din vremuri străvechi, de durerea pricinuită de moartea fiinţelor dragi, ce avea ca urmare firească neglijarea mâncării şi băuturii, devenind astfel un semn convenţional de doliu, de frică de contaminare (atingerea obiectelor sau consumarea alimentelor contaminate de mort ar fi produs o mare frică, lucru care ar fi determinat familia la abţinerea, pe un anumit timp, de la mâncare şi băutură), ori de o simplă practică de sobrietate recomandată şi experimentată de marii întemeietori de religii. 

Tradiţii 

Tradiţia spune că ortodocşii trebuie să profite de ultima zi în care se mănâncă „de dulce”, astfel că familia şi prietenii se adună în jurul mesei festive încărcate cu preparate din carne, brânză şi ouă. Este un prilej de sărbătoare şi distracţie în familie. Masa începe cu pâine şi sare, apoi fiecare poate mânca după pofta inimii. Masa împodobită de sărbătoare, cu faţă de masă albă, se aşază lângă o icoană. În ziua de Lăsata Secului, se mănâncă sarmale şi carne friptă, se bea ţuică şi vin nou. Postul este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunum Adventus Domini” (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.

Perioada de după Lăsatul Secului de Crăciun însemna şi startul „şezătorilor de iarnă”. Şezătorilor, întâlniri ale comunităţii cu caracter lucrativ şi distractiv, le era tolerat aspectul ludic deoarece erau repetiţii pentru colindele şi urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

Superstiţii de Lăsata Secului

•În seara de Lăsata Secului se ung ferestrele, uşile şi porţile cu usturoi pentru a ţine la distanţă spiritele rele.

• Fetele necăsătorite, care ţin post negru de Lăsata Secului, se vor căsători în anul următor.

•Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau la păsări sau se aruncă spre răsărit pentru a proteja casa de rele. 

•Vasele în care s-au gătit mâncărurile de sărbătoare se spală şi se asază cu gura în jos pe parcursul nopţii pentru a alunga spiritele rele.

•Resturile de la masa de Lăsata Secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe.

•Evident, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes, pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. 

•Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. 

•Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii. 

•În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. 

•Preziceri: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică. 

•De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. 

•Femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Iată şi câteva din răspunsurile preoţilor către necunoscătorii ce doresc lămurirea unor obiceiuri creştine: 

-Se pot folosi aceleaşi vase în care s-a mâncat de dulce?

DA, vasele pot fi folosite dacă s-au spălat. Nu şi lingurile de lemn, acestea trebuie schimbate. 

-Femeile însărcinate pot renunţa la Postul Crăciunului?

DA. Gravidele, lăuzele şi femeile care alăptează au dezlegare în post, pentru sănătate şi întărirea ei şi a pruncului. 

-Dacă pofteşti este mai păcat decât să mănânci de dulce în Postul Crăciunului? 

NU. A pofti la mâncăruri este numai ispită, a mânca de dulce înseamnă încălcarea rânduielilor postului.