În fiecare an, Ziua Imnului Naţional este sărbătorită în mod deosebit la Râmnicu-Vâlcea, unde, acum 176 de ani, a fost intonat pentru prima dată cântecul Deşteaptă-te, române!, pe locul actualului Parc Zăvoi.

Pentru marcarea acestui moment istoric, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea a organizat mai multe manifestări cultural-artistice. Luni, 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, a avut loc ședința festivă a Consiliului Local la care a participat și Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, alături de reprezentanți ai autorităților locale și delegați din orașele înfrățite cu municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinția Sa a accentuat că „Sărbătoarea Imnului Național prilejuiește afirmarea unui simbol al identității și demnității poporului român, în trecut și în prezent.

În orizontul cultural al anului 1848, în care, în Zăvoiul Râmnicului, la 29 iulie, a fost cântat pentru prima dată Imnul „Deșteaptă-te, române!”, nicio altă expresie și niciun alt termen nu erau atât de intens vehiculate precum redeșteptarea conștiinței naționale și înfăptuirea unității poporului român.

Năzuința în unitatea națională a străbătut conștiința românească veacuri la rând, ca un adevărat crez al luptei pentru înfăptuirea unității statale, în care credința, limba română, sentimentul apartenenței la același Neam au fost factorii care au slujit acestor aspirații. Totodată, valoare de simbol național au dobândit semnele heraldice, steagurile de luptă ale iluștrilor și bravilor conducători de arme care s-au jerfit pentru apărarea demnității poporului român, deopotrivă cu imnurile și cântecele care evocau trecutul glorios și permanenta nădejde a înfăptuirii visului de veacuri al poporului român: unirea.

Profund atașat de tradițiile și de valorile identitare ale neamului, Andrei Mureșanu, cu o autentică capacitate de exprimare a idealurilor poporului român, valorificând sentimentul patriotic pe care înaintașii noștri l-au trăit în perioada Revoluției pașoptiste, a alcătuit poemul „Un Răsunet”, așezând în lumină sensul ideilor și năzuințelor vremii, cunoscute și, în același timp, dorite, în întreg spațiul românesc. Versurile lui Andrei Mureșanu, care se remarcau prin acuratețea graiului și pătrunzătoarea forță a ideii de redeșteptare națională, erau strigătul cu care poporul român, așezat într-o adevărată stare de jertfă, își „croia” soarta. Prin evocarea faptelor glorioase ale înaintașilor, Andrei Mureșanu arăta că avem datoria de a păstra tezaurul material și spiritual şi de a-l transmite generațiilor viitoare, chiar dacă aceasta presupune jertfă şi îndelungate eforturi.

Ilustrând puternica legătură dintre credinţa, istoria şi identitatea națională, versurile au devenit cunoscute în toate teritoriile locuite de români, însă, în spațiul înmiresmat de sfințenie și de cultură al Olteniei de sub Munte, la Râmnicu-Vâlcea, îi revine protopsaltului Anton Pann meritul de a oferi triumfătoarea linie melodică a imnului care întruchipează strălucirea și solemnitatea tradițiilor culturale și spirituale ale neamului, forța dăinuirii în istorie și capacitatea de afirmare a demnității sale.

„Deșteaptă-te, române!” a devenit manifestul care a pus în evidență datoria de a răscumpăra vremea și de a concentra forțele pentru păstrarea dreptei credințe, a unității și demnității poporului român. În chip firesc, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine și a devenit simbol și reper al identității noastre. Totodată, prin intonarea, pentru întâia oară, a imnului în Parcul Zăvoi, la 29 iulie 1848, Râmnicul a devenit centru al simțământului românesc și a rămas unul dintre cele mai importante repere ale culturii.

Îmbinând tradiția cu noutatea, Râmnicul inspiră și astăzi curajul de a manifesta vocația creatoare, încât, acum, la aniversarea celor 176 de ani de la momentul încărcat cu depline semnificații culturale, suntem încredințați că intonarea acestuia reprezintă îndemnul către o conștiință mereu trează în afirmarea valorilor, a identității, suveranității și spiritualității neamului românesc”.

În continuarea manifestărilor a avut loc parada festivă pe traseul Primăria Municipiului – Biserica Toţi Sfinţii – Casa Memorială Anton Pann – Parcul Zăvoi, unde Chiriarhul Râmnicului a săvârșit slujba de Te Deum.a