O ştire aparent banală azi la una din televiziunile naţionale.
„În judeţul Bacău peste 15.000 de persoane cu handicap ( total din care fac parte şi însoţitorii unor persoane cu handicap) nu şi-au mai primit indemnizaţiile de mai multe luni din cauză că primăriile nu au fonduri.”
Ştirea este ilustrată cu imaginea unei femei cu patru copii, fără soţ, cu un copil handicapat (nu excludem ca mintal toată aceea familie să aibă probleme) o curte fără animale şi o casă părăginită. Imagine tipică a sărăciei din Moldova.
Niciun ziarist nu ar avea curaj să o critice pe acea femeie că a făcut patru copii fără a avea siguranţa zile de mâine şi nici faptul că vrea să îşi întreţină toată familia pe spinarea statului care trebuie să îi dea un salariu.
Pentru că, de ce să nu recunoaştem, acei însoţitori de persoane handicapate sunt de fapt salariaţi ai statului. De fapt ai administraţiilor locale forţate de o lege idioată să îi salarizeze. Este posibil ca o primărie de fund de ţară să aibă în organigramă doar 5 salariaţi – funcţionari dar numărul handicapaţilor poate fi nelimitat, legal şi o jumătate de comună poate fi handicapată.
În fine nu despre acest lucru vreau să scriu acum. Vreau să spun că judeţul Bacău nu e nici printre cele mai mari nici printre cele mai mici din ţară.
Probabil în fiecare judeţ există în medie 15 mii de persoane care sunt handicapate sau însoţitoare de handicapaţi şi care nu şi-au primit banii. Dar sunt şi primării care au avut de unde face plata către aceste categorii deci numărul lor este mult mai mare în realitate. Poate un milion sau chiar mai mult de un milion la nivel naţional. Dacă vă imaginaţi că vreunul din aceşti handicapaţi nu a fost la Referendum vă înşelaţi amarnic.
Acest segment a fost adus cu forţa minciunilor şi a propagandei la vot. Acolo unde cretinul cu minte îngustă nu realiza singur ce putere mare are el, cretinul satului, oligofrenul, schizofrenul, să schimbe preşedintele ţării era adus de propagandiştii celor trei partide din USL, de primar, de vecin, de vice, de perceptor, de administratorul de bloc. Acolo unde şchiopul, imobilizatul la pat, bolnavul de Parkinson sau Alzheimer nu putea să se deplaseze cineva chema imediat urna mobilă. Nu au scăpat de vot nici cei internaţi la Psihiatrie, în sanatorii, în spitale. Orbii, ciungii, surzii . Lor şi celor plătiţi să îi îngrijească li s-a spus că este foarte important să voteze, că votul lor contează. Şi votul lor conta pentru că de data aceasta numărul conta, nici măcar nu conta cine votează şi ce anume votează.
Guvernul trebuie să facă pe dracu în patru şi să repartizeze fondurile necesare localităţilor pentru ca această masă de manevră să-şi primească banii meritaţi. Nu se ştie dacă ei nu vor trebui folosiţi din nou în toamnă.
15 mii de oameni în Bacău înseamnă un mandat sigur de deputat. USL fireşte! Şi USL şi-a făcut un obicei să se laude cu numărul oamenilor care au votat împotriva lui Băsescu. Care oameni?i arolt
Nota redacției: Idea acestui ca articol ni se pare pertinentă, dorim însă să precizăm că am vrea ca anumite formulări să nu fie interpretate ca un dispreț față de persoanele cu handicap.
























Lasă un răspuns