Este concurs de scenarii pe Facebook, analiști de ocazie încercând să-i găsească lui Donald Trump anumite rațiuni pentru care se comportă ca un personaj de western. În contrapartidă, cetățenilor obișnuiți nu le vine să creadă că omul care ocupă funcția de șef al lumii libere este atât de mitocan și în consecință, protestează cu postări în care Trump este ridiculizat.

 

Situația scoate la lumină faptul că omul occidental excelează nu doar la capitolul creativității, ci și la acela al demnității, ceea ce face deosebirea dintre democrație și dictatură. În cursa pentru supremație dintre Vest și Est, cultura libertății capătă o nouă pondere, chiar mai importantă decât obsesia productivității.

 

În fond, salvarea sufletului nu vine de la productivitate, ceea ce AI le va arăta tuturor oamenilor, fie ei chinezi, islamici sau occidentali.

 

Trump încearcă să impună percepția că democrația și libertatea au devenit o frână, că Occidentul are nevoie de o mână forte. Într-un fel, ar părea că istoria de acum o sută de ani se repetă, iar Donald Trump actualizează o parte dintre ideile unor dictatori care acum precis locuiesc în iad.

 

Reacția societății europene se deosebește însă radical de modul în care a fost întâmpinat fascismul și asistăm în aceste zile la o etalare orgolioasă a trăsăturilor omului occidental constând în interiorizarea aproape deplină a valorilor democrației.

 

Se vede că omul european a trecut cu bine prin războiul rece și tot el a făcut să cadă Zidul Berlinului.

 

Nu ai cum să nu îi iubești pe semenii tăi care scriu pe rețelele de socializare că resping categoric atitudinile dictatoriale, pleziriste, tranzacționale. S-a maturizat în Europa cultura libertății, dovadă că deși creștinismul pare a fi pierdut teren, ideea creștină de liber arbitru și de mântuire prin fapte este o forță.

 

Situația fiind încă în balanță, folosesc răgazul pentru a mă întreba ce s-ar fi întâmplat dacă un ins ca Donald Trump ar fi fost președintele României, iar unul precum Nicușor Dan, președintele Americii.

 

România a avut un președinte gen Trump, pe Klaus Iohannis. Același narcisism, aceeași vanitate, doar că al nostru își îndrepta atenția doar către scena politică internă, fiindcă atât îi permitea plapuma. Chiar dacă le-a trebuit aproape un deceniu, românii l-au mirosit pe impostorul care, la finalul celui de al doilea mandat, avea o credibilitate apropiată de zero. În zilele noastre, Trump nu ar fi câștigat alegerile în România, pentru că românii, mai ales după cumpăna alegerilor anulate,  s-au maturizat politic.

 

SUA au avut un președinte cu alura lui Niculor Dan, în persoana lui Joe Biden. Aceeași impresie de om neaflat la locul lui, ajuns în fruntea țării printr-o conjunctură. Totuși, Joe Biden fusese altceva și ajunsese un fel de Nicușor din cauza vârstei, ceea ce este scuzabil. De observat totuși că precum Joe în America, Nicușor ține România pe linia de plutire a democrației, ceea ce am învățăm să credem că este lucrul cel mai important.

 

În paranteză, este de spus că românii nu îl regretă pe Klaus Iohannis, în vreme ce americanii dau semnale că înțeleg cât de mult s-au înșelat cu Trump. Majoritatea agregatoarelor majore de sondaje, inclusiv New York Times, Silver Bulletin și RealClearPolitics, îl arată pe Trump într-o gravă scădere, mai mulți americani dezaprobă decât aprobă politicile sale.

 

Evaluarea americanilor asupra economiei este deosebit de negativă: 61% dintre respondenți dezaprobă managementul economic al administrației Trump, în ciuda faptului că economia este un pilon central al campaniei sale electorale. Un sondaj recent CNN a constatat că 58% dintre americani consideră primul an al celui de-al doilea mandat al lui Trump un „eșec”, doar 24% fiind mulțumiți de direcția țării. Mai mult, 58% dezaprobă politicile de imigrație ale lui Trump, un fapt exacerbat de ultimele violențe ICE, iar un întreg de 75% nu sunt de acord cu obsesia lui Trump pentru o posibilă invazie a Groenlandei. Am preluat aceste cifre, dar țin totuși să subliniez că sondajele au fost realizate de instituții adversare MAGA.

 

Revenind la jocul pe care vi l-am propus, cred că dacă un ins cu profilul lui Donald Trump ar fi președintele României, scorurile sale în sondaje ar fi chiar mai mici decât în SUA. România e mai europeană decât părea în urmă cu puțini ani.

 

Dacă nu va comite un gest iremediabil, Donald Trumă va contribui într-o mare măsură la maturizarea democrației și la salvarea Occidentului de excesele progresiste. Îmi vine greu să cred că după Trump, indiferent dacă alegerile vor și câștigate de republicani sau democrați, va mai fi posibil ca America să se întoarcă la Black Lives Matter, la politicile de gen, la un Hollywood obsedat de minorități. Probabil că și Europa este pe cale să își învețe lecția și în consecință va renunța la vâna neomarxistă care îi călca pe nervi pe cetățenii echilibrați.

 

Dincolo de toate acestea, am impresia că Dumnezeu ni l-a dat pe Trump pentru a ne lămuri definitiv asupra faptului că democrația este mai scumpă decât aurul, este echivalentă, la nivel social, cu apa și aerul.

 

Cum ar zice Macron, ” „À quelque chose malheur est bon.”

 

Cum ar zice românul, tot răul e spre bine.

 

Gheorghe Smeoreanu