Hărțuire ca la dicționar, vreo cinci persoane care mimau indignarea, refuzul de a asculta ce are de zis ”inculpatul”, o atmosferă de isterie în grup.

Este bine să căutăm responsabilii pentru situațiile de criză, dar faptul că presa este aceea care îi caută nu o exonerează de responsabilități. Da, presa este un factor responsabil pentru multe dintre nenorocirile de azi, din România. Din înțelegerea greșită a rolului ei, care nu este aceea de a suplini procuratura, din forțarea unor contracte de promovare, din oboseală și din lipsă de profesionalism, din frustrările fiecărui jurnalist în parte, presa face adeseori mai mult rău decât bine.

Mă uit la toate posturile de televiziune, dar prefer Antena 3. Chestiune de obișnuință. Uneori însă observ cu ușurință partizanatele și toate hibele despre care am amintit mai sus. Trec cu vederea ceea ce mă intrigă, chiar dacă sunt de părere că presa este responsabilă cu prezentarea justă, corectă, logică a realității și ajunge adeseori să o distorsioneze. Este bine să spunem și acest adevăr, fiindcă altfel presa va continua să se comporte precum CCR. Știți situația în care CCR amână o decizie fiindcă este direct interesată în problema pensiilor speciale.

Văzând, zilele acestea, cum s-au comportat ziariștii A3 cu Ioana Făcăleață, prefectul Argeșului, mi-am zis că e bine să fac figură de excesiv, de ”nebun” și să spun că asta nu e presă. Vedeți înregistrarea de mai jos. Prefecta este acuzată că nu face ceea ce nu poate face.

Situația se referă la nenorocirea de la Curtea de Argeș, unde oamenii nu au de luni de zile apă potabilă. Am întrebat Ai dacă prefectul poate face ceva. Iată ce a răspuns:

x

Ce nu este în mod direct în atribuțiile prefectului:

1. Gestionarea tehnică a infrastructurii de apă
   — Prefectul nu administrează captările de apă, stațiile de tratare sau rețelele de distribuție — aceasta este responsabilitatea operatorilor de apă (de exemplu, Aquaterm AG 98 SA sau alt operator local).
2. Furnizarea efectivă a apei potabile
   — Nu controlează cum se tratează apa, nu conduce lucrările în stația de tratare și nu poate impune tehnic soluții de tratare. Aceasta e responsabilitatea operatorului de apă și, în funcție de situație, a Autorității de Supraveghere din domeniu.
3. Administrarea barajelor sau sistemelor mamă de apă brută
   — Operațiunile la barajul Vidraru sau turbiditatea apei brute sunt gestionate de altă autoritate (de exemplu, Hidroelectrica / ANAR), nu de Prefectură.

🧠 În concluzie

• Prefectul are un rol important în coordonarea răspunsului la criză – poate organiza intervențiile, poate utiliza resursele de protecție civilă și poate mobiliza autoritățile locale și județene pentru măsuri urgente.
• El nu poate „rezolva” singur problema tehnică a apei potabile sau reforma sistemul de alimentare cu apă. Soluția tehnică trebuie să vină din partea operatorilor responsabili și a autorităților sectoriale (primărie, compania de apă și agenții guvernamentale de profil).

Pe scurt: prefectul poate coordona și forța cooperarea instituțiilor și poate gestiona criza administrativ, dar nu are responsabilitatea tehnică directă pentru alimentarea cu apă potabilă.

x

A3 s-a comportat isteric și nu a adus, în cele 10 minute ale discuției, plusvaloarea așteptată. Nici nu a dorit să aducă această plusvaloare. A dorit doar să își arate mușchii. Să transforme supărarea trustului într-o indignare față de suferința cetățenilor. Pe surse, am aflat încă de la începutul anului, că PSD nu mai transferă bani către A3.

Se spune că nu trebuie să te pui cu presa. Nici măcar presa nu se poate pune cu presa. Mai ales când e vorba despre o mare televiziune.

Totuși, un mic semnal de alarmă cred că trebuie tras. Dacă impuți unei persoane publice, în speță prefectului, că nu face ceea ce ar trebui să facă agenții și ministere, societăți comerciale și miniștri, atunci greșești ținta și îi acoperi pe vinovați.

Ziariștii rămân cu demonstrația de forță, publicul este băgat pe piste false.

Repet, presa este un actor social la fel de vinovat precum toți ceilalți pentru că România mustește de suveranism, de analfabetism funcțional, de eșecuri și improvizații.

Cele spuse nu au, în esență, legătură cu prefecta de Argeș. Secvențele din clipul de mai jos sunt însă pilduitoare.

Am spus-o și mi-am făcut datoria față de mine. Cum însă paradigma socială este că presa e a îngerilor și clasa politică a dracilor, mă îndoiesc de faptul că voi fi corect înțeles.

Gheorghe Smeoreanu