Tu nu vei deschide niciodată cărțile mele

 și nu vei citi însemnările mele,

totuși, ție îți las biblioteca mea,

doar ție îți las biblioteca mea.

Acum, fiindcă am spus aproape totul,

aș vrea să închei și să închid,

iată cheile toturor bibliotecilor mele,

milioanelor de biblioteci ale mele.

Cărțile acestea se împart în citite și necitite,

cele mai dragi îmi sunt necititele,

nici pe tine nu te-am citit până la capăt,

de aceea mi-ai fost dragă până la capăt.

Mai  vreau să te rog să nu le pierzi,

să nu le dăruiești, împrumuți, vinzi,

lasă-le să putrezească și vei vedea

ce schelete minunate au cărțile.

Nu plânge, plânsul nu e niciodată în cărți,

nu regreta, nimeni nu regretă în cărți,

dacă vrei să fii bibiotecara mea,

nu citi, nu citi, nu muri.