Jocul economic cu miza forte in care sunt prinsi Oltchim, OMV Petrom, PCC si inca vreo citiva actori importanti este tratat simplist de o parte a presei, pe vechea paradigma a luptei dintre tarile socialiste si imperialismul putred occidental. In context, ziaristi inteligenti ajung sa scrie editoriale stupide, in care acrediteaza idei ale gindirii economice socialiste:”Domnilor, stiti ca la Pitesti, baietii au inceput deja sa taie de zor instalatii? Despre asta puteti sa scrieti. Va place sa se aleaga praful de tot si sa ajungem niste cersetori care nu sunt in stare sa produca nimic? Iar asta numai datorita noua, celor care suntem atat de idioti, un popor de idioti, cum spunea cu durere Petre Tutea, incat sa facem jocul unor smecheri care stiu exact ce vor.”Pomenirea lui Tutea in context vrea sa mascheze limba de lemn. Totusi, daca in loc de „domnilor” ziaristul scria „tovarasi”, totul ar fi fost macar coerent. Realitatea este insa mult mai complexa, iar Constantin Roibu o simplifica pentru a putea servi presei o anumita imagine.Oare de ce a inchis OMV Petrom rafinaria Arpechim, in martie, preferind sa o vinda la fier vechi ? Pentru ca nu era rentabila, pentru ca nu credea in capacitatea lui Roibu de a redresa Oltchimul sau pentru ca a vrut sa forteze mina statului romin ? Iata o intrebare dificila, care nu poate fi tratata in stilul „Scinteii”. Apoi, de ce apare tocmai in acest moment o intentie de cumparare a rafinariei din partea Oltchim, adica din partea statului, din moment ce in acordul cu FMI se vorbeste despre iminenta privatizare a combinatului vilcean ? Este vorba despre un joc de bursa, ori mai mult decit atit ?Ieri, reprezentantul firmei care a semnat un contract prin care preia rafinaria pentru a o dezafecta isi freca miinile de bucurie. „Daca se blocheaza contractul si OMV va vinde rafinaria Oltchimului, vom cistiga mai mult fara sa miscam un deget. Acum nu putem discuta, deoarece procedurile se afla in derulare”. Iata o afirmatie care demonstreaza ca situatia este cu mult mai complicata decit o prezinta Roibu presei din Vilcea si Arges.Incepe sa devina vizibil faptul ca in jurul Oltchim se fac jocuri in care o parte a presei este folosita pentru a da semnale adversarilor si pentru a genera perdele de fum.In context, orice afirmatie categorica poate fi hazardata, insa pare destul de clar ca Roibu a incurcat lucrurile. Si, la urma urmei, despre ce vorbim, despre salvarea lui Constantin Roibu , ori salvarea unei industrii ? Nu cumva s-a ajuns in situatia in care Roibu isi propune sa moara cu Oltchim si Arpechim „de git” ? Sa fie aceasta „pohta ce-a pohtit” marele manager ?Nimeni nu are, la aceasta ora, toate datele problemei, jucatorii dindu-si sah si incercind sa avanseze pioni otraviti. Situatia, din perspectiva vilcenilor si argesenilor, pare aceea in care un nebun a aruncat o piatra in balta si mai multi destepti se arunca sa o scoata.