Imcomod ca o pietricica in pantof, cu rabdarea mai scurta decit umbra pe care o lasa la miezul zilei, Ion Negus a trecut dintre noi cu discretie.Am auzit si am citit de tot felul despre Ion Negus, dar nimic din ce am auzit si din ce am citit nu s-a potrivit vreodata cu acel Negus pe care l-am cunoscut eu.Dupa ce a fost dat afara din partid, m-a rugat sa-l ajut sa intocmeasca un fel de dosar de presa despre afacerile cu gunoaie ale celor care l-au scos din PRM si din Consiliul local, dosar pe care intentiona sa i-l prezinte lui Corneliu Vadim Tudor. L-am ajutat, dar mai departe nu stiu ce s-a intimplat. Se considera tradat, lucrat pe la spate de gasca peremista de la Salubritate si a incercat din rasputeri sa-l convinga pe Vadim Tudor singurul om politic in care credea aproape orbeste ca adevarul e altul. Nu a reusit si, ca o ironie a sortii, s-a ales praful de organizatia din care fusese alungat.Nu stiu ce stiu altii, dar eu am cunoscut un Negus caruia nu pot sa-i reprosez nimic.Ar fi trebuit, poate, demult sa-i spun lucrul asta,dar nu aveam de unde sa stiu ca timpul nu mai are rabdare.E tirziu. Noapte buna, Ion Negus!
























Lasă un răspuns