De aproape un an se bate pasul pe loc la implementarea proiectului iniţiat şi susţinut financiar de Consiliul Judeţean Vâlcea cu privire la „Sistemul de management integrat al deşeurilor solide”. Cauza? Una singură: doi dintre ofertanţii la atribuirea contractului de asistenţă tehnică pentru managementul proiectului nostru s-au considerat nedreptăţiţi şi au formulat contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Deoarece le-a fost respinsă acţiunea, unul dintre perdanţi a mers şi mai departe contestând la Curtea de Apel Piteşti decizia CNSC.

Cazul proiectului nostru nu este singular. Sute de proiecte finanţate cu bani europeni sunt întârziate sau blocate de contestaţiile numeroase la licitaţii publice pe principiul că cei care au pierdut o competiţie ar putea să mai câştige cu vreo întâmpinare la organismele abilitate să analizeze şi să decidă asupra contestaţiilor. Sigur, este nevoie şi de aplicarea unor norme procedurale care să asigure respectarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, ca şi a transparenţei în derularea licitaţiilor.

La nivelul unui an, achiziţiile publice din România însumează      17 – 18 miliarde euro din care 40% sunt derulate de autorităţile publice locale. Aproape jumătate dintre acestea trec prin furcile caudine ale contestaţiilor. Premierul Victor Ponta a criticat – şi nu o dată – faptul că proiecte de investiţii publice sunt blocate din cauza excesului de contestaţii ale unor firme care s-au specializat în astfel de practici. „După adoptarea noii legi a achiziţiilor publice, – a precizat premierul Ponta – aştept ca firmele care şi-au făcut un obicei din a contesta eşecurile lor să fie trecute pe o listă neagră a reclamagiilor şi introduse pe o pagină de internet spre a fi identificate mai uşor de către autorităţile contractante la viitoarele licitaţii şi a evita hărţuirile”.

Noua Lege nr.193/26.07.2013 prevede, într-adevăr, câteva măsuri în sensul amintit. Astfel, dacă până acum contestatarii de profesie nu aveau nicio obligaţie financiară, noile norme îi va face pe cei ce contestă orice licitaţie să se gândească de două ori înainte de a începe un astfel de demers. În măsura în care CNSC respinge pe fond o contestaţie, autoritatea contractantă va reţine contestatarului o parte din garanţia de participare în raport cu valoarea contractului.

O altă prevedere corectă are în vedere ca, în cazul în care o unitate contractantă constată o ofertă cu un preţ foarte scăzut, aceasta să poată fi respinsă în condiţiile în care ofertantul nu are argumente să justifice încadrarea în preţurile angajate. Deci, Guvernul care a iniţiat Legea a ajuns corect la concluzia că preţul cel mai mic într-o achiziţie nu mai trebuie considerat drept un criteriu sacrosant tocmai pentru că el nu aduce garanţii că lucrurile se vor desfăşura aşa cum ar trebui.

Sarabanda contestaţiilor nu este specifică doar în România, ea a funcţionat şi pe la alte case mai mari din Europa. Curtea de Conturi a UE a adresat, de altfel, un apel către toate statele membre în vederea reconceperii normelor care se aplică la cheltuirea fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ. Pe această bază, Parlamentul European a adoptat la 15 ianuarie 2014 nu mai puţin de trei Directive care să facă ordine în această chestiune. Prin aceste acte normative comunitare, operatorii economici pot fi excluşi de la procedură dacă au încălcat substanţial şi repetat contractele atribuite şi au adus daune unităţilor contractante.

Dr.ing. Ion CÎLEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea