Senatorul liberal Emilian Frincu este unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati politicieni vilceni atit pe plan local cit si national. Experienta si maniera sa de a face politica, implicarea si corectitudinea sa figureaza la loc de frunte pe cartea sa de vizita.Domnule senator Emilian Frincu, traditia de familie va determinat sa intrati in politica ?- Tatal meu a fost prefect in Sinaia si in Cadrilater, iar apoi in Alba, de unde se trage mare parte a neamului meu. Strabunicul meu a facut parte din armata lui Avram Iancu. Unchiul si tatal meu au pus umarul la realizarea Marii Uniri din 1918. Fara a intra in mai multe amanunte cred ca se poate spune ca am o traditie politica din familie. De la tatal meu am preluat disponibilitatea de a ajuta oamenii. Am intrat in politica si sub impulsul aparitiei Aliantei Civice, condusa de Nicolae Manolescu. In 1992 am devenit liberal prin fuzionarea PAC cu PNL. Nu regret nimic chiar daca in politica este un stres extrem.Ati avut parte de dezamagiri in politica ?- In mare parte, dezamagirile sunt compensate de satisfactii. Pot spune acest lucru pentru ca am lasat ceva urme in viata, semne importante in diverse locuri sau comunitati, Deceptii am avut mai ales in zona relatiilor cu alti politicieni. Am primit destule lovituri sub centura si unele dintre acestea au lasat urme. Cel mai dureros lucru este ca desi m-am zbatut pentru unii oameni, pe care ii consideram apropiati, tocmai ei erau in fruntea celor care ma contestau. In afara de acestea, am avut dezamagiri si cind n-am putut sa ma opun unor masuri aberante din partea executivului. Faptul ca nu pot sa realizez tot ceea ce as vrea ca sa ajut pe toata lumea, pentru dezvoltarea judetului, imi creeaza la rindul lui dezamagiri.Va considerati un om mai putin de dreapta dupa aparitia USL ?- Bine ca nu mai suntem imediat dupa 1990, cind spuneau cei de stinga ca vom face afaceri pagubitoare si vom pune oamenilor botnita. Ramin acelasi om de dreapta asa cum m-au cunoscut multi. PAC-ul, din care am facut parte, pornise cu ideea de solidaritate umana. Conceptul era urmatorul – cineva, prin forte proprii, dar corecte, face avere si apoi isi ajuta vecinii sau o zona mai ampla, ca sa dea, sa ofere din succesul sau. Asa vad eu lucrurile si aceasta trebuie sa fie trasatura definitorie pentru un politician.Cum ii caracterizati pe primarii care, cel putin declarativ, din necesitatea obtinerii de fonduri sau alte avantaje pentru comunitate au parasit barca PNL-ului ?- Depinde de personalitatea fiecaruia. Sunt primari care n-au cedat tentatiei nici macar verbal de „a face pactul cu diavolul”