În cea mai recent carte a sa, INFERNO,  Dan Brown, autorul celebrului roman CODUL LUI DA VINCI, avertizează omenirea asupra pericolului mortal al creșterii demografice.

Personajul Bertrand Zobrist spune:

“Deschideți ochii ! Suntem în pragul pieirii, iar liderii mondiali stau în sălile de ședințe și comandă studii despre energia solară, reciclare și automobile hybrid ! Cum se face că dumneavoastră, un om de știință cu înaltă educație, nu vedeți asta ? Distrugerea stratului de ozon, lipsa apei potabile și poluarea nu sunt boli, ci simptome ! Boala este suprapopularea. Și dacă nu abordăm problema în mod direct însemană că nu facem altceva decât să lipim un plasture pe o tumoare cancerioasă în dezvoltare.”

Populația crește exponențial, spune același personaj. Este ca și cum ai împăturii o coală de hârtie de 50 de ori. Fără să-ți poți imagina, fără să poți crede, calculele demonstrează că o coală împăturită de 50 de ori devine mai groasă decât distanța de la Pământ la Soare.

Totuși, omenirea ignoră această situație. De ce ? Fiindcă intervine mecanismul negării.

Două personaje ale romanului, Longdon și Sienna, vorbesc astfel:

–“Mintea omenească este dotată cu un mecanism de apărare primitiv, care neagă orice realitate capabil să cauzeze un stres mai intens decât poate suporta creierul. Se numește negare.

-Am auzit și eu despre negare, ripostă Langdon sec, dar nu cred că există.

Sienna își dădu ochii peste cap.

-Simpatic, dar crede-mă, e cât se poate de reală. Negarea este o parte esențială a mecanismului prin care facem față realității. În lipsa lui, ne-am trezi în fiecare dimineață gândindu-ne îngroziți la toate modurile în care am putea muri. Dar mintea reușește să blocheze temerile existențiale, focalizându-se asupra surselor de stres pe care le putem aborda – de pildă să ajungem la timp la locul de muncă sau să ne plătim impozitele. Dacă avem frici mai mari, de tip existențial, le putem ignora concentrându-ne asupra activităților și evenimentelor banale ale vieții de fiecare zi.”

Merită citit acest roman fiindcă pune o problemă reală, de maximă importanță.

În plus, Dan Brown ne plimbă prin Florența, Veneția și Istambul într-un mod pe cât de plăcut, pe atât de instructiv.

În final, vă spunem să încercați împăturirea unei coli de hârtie de 50 de ori.

Sau, mai bine, citiți cartea.