Un comentariu la articolul despre dna Claudia Paraschivescu mi-a atras atentia si m-a determinat sa vin cu un mic dar semnificativ amanunt. Iata, mai intii, comentariul:”Domnule Smeoreanu,singura diferenta in povestea asta este ca doamna Paraschivescu este femeie, are un copil mai mic decat al dumneavoastra si inca nu ii permite varsta sa primeasca mai mult decat un rimel.Stati linistit, pana cand va creste suficient incat sa ceara la nivelul dvs., veti fi deja la pensie, o pensie platita din cotizatiile celor pe care acum ii folositi sau carora le dati la glezne inainte sa va ia fata si spaga.O zi pe masura caracterului va doresc.”Intrucit sunt la Mamaia si am avut o zi minunata, ar insemna, conform ironiei comentariului, ca am un caracter frumos. Glumesc, desigur, fiindca nimeni nu se poate pronunta asupra propriului caracter. In mod cert insa caracterul meu nu a fost pus niciodata intr-o situatie atit de incomoda precum acela al dnei Paraschivescu, fiindca iata ce spune un alt comentariu:”Paraschiveasca a luat cu imprumut 100 de milioane de la dna Maria Tudor, bani pe care nu a mai binevoit sa ii restituie niciodata. Ma mir ca are tupeul sa isi injure binefacatorul”.Informatia din acest comentariu mi s-a parut destul de interesanta, asa incit mi-am zis ca e bine sa o verific. Am verificat, se confirma. Problema nu este insa rezolvata si iata de ce.Sa presupunem ca dupa ce a luat 100 de milioane de lei imprumut de la cineva, nu conteaza cine, dna ziarist Paraschivescu ajunge la concluzia ca acel cineva este un escroc si trebuie tratat ca atare la televizor. Zis si facut. Dna Paraschivescu se imprumuta iarasi de 100 de milioane, dar de la altcineva, si restituie primul imprumut. Apoi, se duce la televizor si injura cu constiinta impacata.Sa zicem totusi ca dna Paraschivescu nu a avut de unde sa mai imprumute 100 de milioane atit de repede pe cit ii cerea constiinta sa de jurnalist sa treaca la fapte. Ce sa faca ea in aceste conditii ? Caracterul i-a spus ca nu e nicio problema, ca poate sa injure fara mustrari de cuget, ceea ce a si facut. Un alt caracter al meu, spre exemplu i-ar fi cerut sa se recuze din subiect si sa lase un coleg sa trateze chestiunea preluarii hotelului Alutus. Numai ca dna Paraschivescu avea in contnuare nevoie de bani. Nu pentru a restitui imprumutul cu pricina, ci pur si simplu pentru ca are unele nevoie care depasesc posibilitatea dnei de a le satisface.Cam asa stau lucrurile in privinta caracterelor, ma refer la al meu si la al dnei cu pricina. Spun asta in atentia cititorului care a postat primul comentariu.Cu privire la iesirea mea la pensie si la fondul din care voi primi aceasta pensie, am totusi ceva de obiectat. Firma mea nu are nicio datorie fiscala, iar persoana mea nicio datorie catre nimeni. In plus, nu imi propun sa ies la pensie, urmind sa curga mai multa apa pe Olt pina atunci.Nu stiu daca amanuntul cu cele 100 de milioane schimba cu ceva faptul ca dna Paraschivescu a tinut partea unui escroc in defavoarea unui om cinstit. In fond, cred ca nu, fiindca jurnalismul se practica, in principiu, fara contingente materiale. Totusi, comentariul acela referitor la caracter m-a incitat si m-a facut sa meditez un pic la o ipoteza.Ca sunt ori nu ziarist, nu are importanta in context. Are importanta doar faptul ca nu as imprumuta niciodata bani de la nimeni fara sa ii dau inapoi. Si nu as imprumuta, in genere. Poate si de aceea ziua de azi mi se pare a fi foarte frumoasa.