Veștile din economie ar trebui să le toarne găleți de apă rece pe fețele înfierbântate de autoadmirație ale guvernanților. Condiția necesară, dar nu suficientă, pentru a începe să cauți tratamente este să recunoști că ai simptome de boală. Ceea ce nu este, din păcate, cazul analfabeților economici aflați efemer la butoane.

Ultima prognoză a Băncii Mondiale privind creșterea economică în România pe 2022 indică o scădere de 2,4%, de la 4,3% la 1,9%. Bugetul fiind construit pe o estimare de creștere de 4,3 %, este clar că statul nu va realiza veniturile prognozate. Introducerea de noi cheltuieli față de cele prevăzute în legea bugetului de stat va crește și mai mult deficitul bugetar și, implicit, nevoia de finanțare din împrumuturi, care se contractează la dobânzi din ce în ce mai mari.

Rata inflației a depășit 10% și se estimează că va crește în continuare. România se află pe locul 2 în UE în privința creșterii prețurilor la producția industrială cu un procent de 44%. Producția industrială pe februarie 2022 nu a crescut nici față de ianuarie 2022, nici față de februarie 2021, ceea ce reprezintă un semnal îngrijorător pentru evoluția PIB.

Deficitul comercial pe primele 2 luni ale anului 2022 este cu aproape 50% mai mare decât deficitul comercial în primele luni ale anului 2021. Deci, consumăm mai mult și producem mai puțin. Acest deficit pune o presiune foarte mare asupra cursului de schimb, putând duce la o devalorizare a leului.
Numărul de companii și persoane fizice autorizate intrate în insolvență în primele 2 luni ale anului 2022 este mai mare cu 25% față de numărul insolvențelor din 2021. De asemenea a crescut cu un procent similar numărul companiilor care și- au suspendat activitatea în aceeași perioadă a anului 2022, comparativ cu 2021.

În privința investițiilor publice, chiar dacă aparent avem o mică creștere a lor pe primele două luni ale anului, în realitate investițiile finanțate din surse propri au fost mai mici în 2022, comparativ cu 2021, iar ținta fixată de 6, 7% din PIB pentu 2022 este iluzorie. Ceea ce înseamnă că și acest motor de creștere economică este gripat.

Pe lângă aceste date evidente, trebuie să luăm în considerare și o posibilă înrăutățire a climatului economic internațional, provocată de o previzibilă continuare a războiului de agresiune declanșat de Rusia contra Ucrainei, care va afecta negativ evoluția econimiei românești.

Trag acest semnal de alarmă pentru că văd că guvernul este rupt complet de realitate și se comportă ca și cum ar fi în campanie electorală continuă. Și, în loc să adopte măsuri de stimulare a producției, de creștere a investițiilor publice și private, de creștere a competitivității produselor românești nu face altceva decât să continue politica falimentară de creștere a artificială a consumului intern.

Ludovic Orban – Președintele Partidului Forța Dreptei