M-a onorat și m-a bucurat în același timp invitația de a participa la Conferința la nivel înalt cu tema “Implementing WPA Agenda: progress and way ahead” organizată de Ministerul Apărării Naționale, tema fiind una extrem de importantă și de interesantă: Femeile, Pacea și Securitatea.

Egalitatea de gen are corespondent, iată, și în ceea ce privește reprezentarea femeilor în domenii care până nu demult păreau de-a dreptul prohibitive, așa cum este cel militar.

În ultimele decenii, femeia a evoluat foarte mult atât pe plan social, cât şi pe plan militar, iar problematica gender se dovedeşte a fi de cea mai mare actualitate şi în România. În țara noastră, majoritatea structurilor militare au reevaluat și accentuat rolul şi statutul femeii, deși au fost și încă mai sunt dificultăți inerente în integrarea femeii într-un mediu de lucru dominat, pe de o parte, de masculinitate, iar, pe de altă parte, de stereotipuri ce ţin de înţelegerea eronată a dimensiunii de gen.

Cu atât mai important este pasul făcut în anul 2000, când Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 1325 privind Femeile, Pacea şi Securitatea (Women, Peace and Security) care este considerată o piatră de hotar în acest domeniu. Pentru prima dată, Consiliul a admis într-o rezoluţie că femeile sunt victimele principale ale conflictelor armate şi că ar trebui să aibă un rol important în prevenirea şi rezolvarea acestora.

Operaţiile de menţinere a păcii și nu numai presupun în prezent o prezenţă tot mai numeroasă a femeilor în cadrul respectivelor misiuni. În plus, femeile din cadrul operaţiilor de menţinere a păcii pot fi modele de urmat în localităţile în care actionează, fiind un exemplu pentru femeile şi fetele din aceste societăţi dominate de bărbaţi.

Salut prezența alături de noi a doamnei general – maior Sheryl Gordon, comandant al Gărzii Naționale Alabama. Este cea mai bună dovadă a faptului că femeile pot reuși acolo unde se credea că doar bărbații au sorți de izbândă. Aștept cu nerăbdare să vorbim despre bunele practici în domeniu, mai ales că SUA reprezintă un etalon din acest punct de vedere. România a pășit hotărâtă pe urmele unor state mai dezvoltate din acest punct de vedere, iar acum vedem din ce în ce mai multe femei care au acces în structuri militare diverse și nu doar la un nivel de execuție, ci și de comandă. Și e bine că acest poroces începe încă de la nivel de liceu. Până nu demult, în liceele militare fetele nu aveau ce căuta. Acum urmează cursurile acestor licee vocaționale cot la cot cu băieții, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Extrapolând, o situație similară întâlnim în multe structuri ale forțelor de apărare, femeile fiind acum membre de bază ale Armatei și nu numai.

Conform unui studiu, în general, femeile sunt adesea privite ca victime slabe, dependente sau nevinovate, în timp ce bărbaţii sunt consideratţi ca furnizori independenţi şi puternici de securitate sau autorii actelor de violenţă. În realitate, femeile pot fi, de asemenea, furnizori de securitate şi autori de violenţă, şi de multe ori pot fi experţi în nevoile de securitate la nivel de comunitate sau grup social.

Femeile au acum roluri importante în operaţiuni de luptă, de menținere a păcii, poziţii strategice şi altele.

Rezoluția Femeile, Pacea și Securitatea permite acum ca statele membre ale ONU să asigure participarea femeilor în cadrul procesului decizional la toate nivelurile instituţionale (naţional, regional Şi internaţional), precum şi în cadrul mecanismelor de prevenire, gestionare şi soluţionare a conflictelor. De asemenea, toţi actorii implicaţi în acordurile de pace includ automat și aspecte privind protecţia şi respectarea drepturilor pentru femei şi fete.

Consider că încă mai sunt pași importanți de urmat, astfel încât statele să sporească angajamentul femeilor în luarea deciziilor militare, politice şi economice, așa cum Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU recunoaşte nevoia urgentă de a integra o perspectivă gender în operaţiile de menţinere a păcii, fapt ce va contribui la menţinerea şi promovarea păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, Rezoluţia solicită o implicare mai mare a femeilor la toate nivelurile, de la etapa timpurie de prevenire a conflictului până la reconstrucţia post-conflict.

În final, putem spune că integrarea perspectivei gender în sectorul de securitate şi apărare nu înseamnă pur și simplu mai multe femei. Integrarea perspectivei gender se referă la procesul de evaluare a implicării femeilor şi bărbaţilor la orice acţiune planificată, incluzând legislaţia, politici sau programe, în toate domeniile şi la toate nivelurile.

Simona Bucura Oprescu, deputat de Argeș al PSD