ÎNTREBARE

Adresată:Domnului  Remus Pricopie

Ministrul Educaţiei Naţionale

De către: Deputat Mircea Gheorghe DRĂGHICI, 

Referitor la:Abandonul şcolar

Ultimul studiu prezentat de instituţia pe care o conduceţi împreună cu UNICEF a arătat că rata abandonului şcolar în România a ajuns la 16% şi din nefericire suntem pe un trend crescător. La nivelul UE media abandonului şcolar este de 12,8 la sută şi s-a stabilit ca până în anul 2020 această rată să se încadreze sub 10%. 

Din păcate, nu vorbim doar de o cifră, abandonul şcolar generează consecinţe nefaste nu numai la nivelul fiecărei persoane (incapacitatea de a se integra pe piaţa muncii şi în comunitate) cât şi la nivelul întregii societăţii (şomaj, creşterea cheltuielilor bugetare cu asistenţa socială, forţă de muncă necalificată).

Fenomenul de abandon afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei din familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi. Consider că printre cauzele fenomenului se numără atât situaţia materială precară cât şi lipsa educaţiei din mediul familial. În ceea ce priveşte primul factor se pare că criza economică a jucat un rol nefast în ceea ce priveşte abandonul şcolar. Institutul Naţional de Ştiinţe ale Educaţiei susţine că suma totală pe care o cheltuie o familie pentru un copil care merge la şcoală este de 419 euro pe an, mult mai mult decât îşi permite o familie săracă din România.

Colegiul pe care îl reprezint în Parlamentul României se confruntă cu o situaţie gravă în acest sens. Numărul total al elevilor care abandonează şcoala a crescut la 363 anul trecut, în condiţiile în care în anul şcolar 2009-2010 au fost 290 de copii în această situaţie. Părinţii ai căror elevi au abandonat instituţiile de învăţământ au precizat că principala problemă care duce la abandonul şcolar o reprezintă situaţia materială şi distanţele foarte mari dintre şcoală şi locuinţă. 

În contextul în care fosta guvernare portocalie a avut ca principală grijă închiderea şcolilor din România, astăzi ne aflăm în situaţia în care tot mai mulţi elevi sunt nevoiţi să facă naveta până la cea mai apropiată instituţie de învăţământ. Astfel, numărul elevilor ale căror abonamente trebuie decontate a crescut foarte mult. Absenţa acestor surse financiare care să asigure transportul elevilor la şi de la şcoală îi poate determina pe aceştia să renunţe la studii. În acest sens doresc să vă felicit pentru modul în care aţi reuşit să deblocaţi această situaţie prin alocarea fondurilor necesare, exprimându-mi în acelaşi timp speranţa că astfel de situaţii nu se vor repeta.

Consider că studiul pe care l-aţi definitivat, şi pe care l-am amintit în prezenta întrebare, este un prim pas necesar, care ne ajută să identificăm cât mai clar această problemă. În afara acestui studiu aş dori să îmi comunicaţi ce măsuri concrete consideraţi că se impun pentru a stopa stopa abandonul şcolar?

  Vă mulţumesc!

Solicit răspuns scris.

Deputat Mircea Gheorghe DRĂGHICI

Grupul parlamentar PSD