Am mai spus-o și o repet, nu sunt un ziarist echilibrat, mă las afectat de subiectele despre care scriu. Mi se întâmplă adeseori să sufăr, să am insomnii, să mă perpelesc din cauza unei știri sau a unui eveniment. Pe cale de consecință, în acele momente scriu prost, îmi dispare limpezimea de care are nevoie cineva care vrea să compună un articol cumsecade.

De câteva zile, sunt ca lovit cu leuca din pricina tragediei de la Piatra Neamț. Mă obsedează imaginea unor oameni legați la aparate care sunt cuprinși de flăcări ca și cum ar sta pe un rug medieval. O ardere pe rug a fost acolo, din acelea pe care le vedem doar în filme.

Apoi, de la simbolul nostru național care este, orice s-ar spune, președintele Klaus Iohannis, a aflat că de vină este doar un anumit partid, iar guvernul actual nu doar că nu ar trebui să plece, ba chiar este imperios necesar să rămână și să continue.

Altădată, a trebuit să moară oameni pentru a cădea guvernul, acum a trebuit să moară pentru a nu cădea guvernul.
În fața acestui raționament, mă dău bătut.

Citiți continuarea articolului AICI.