Salvamont România trage un semnal de alarmă cu privire la situația critică în care se află structurile de salvare montană din țară. Într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții instituției atrag atenția că, în ciuda eforturilor susținute la nivel local și național, gradul de acoperire a capacității operaționale este de doar 17,85%. Acest procent reflectă un dezechilibru major între volumul de muncă și resursele disponibile.

Potrivit Salvamont, intervențiile în cazuri de urgență sunt acoperite în totalitate, dar acest lucru este posibil doar cu eforturi considerabile din partea echipelor de salvatori. În lipsa unor măsuri urgente, eficiența intervențiilor ar putea scădea semnificativ, iar riscul producerii unor tragedii va crește exponențial.

În ultimii zece ani, sprijinul financiar și material oferit de consiliile județene și locale a permis dezvoltarea unei structuri de salvare montană moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație și recunoscută la nivel european. Cu toate acestea, dezvoltarea resursei umane nu a fost sprijinită corespunzător de autoritățile centrale.

„Este nevoie de un cadru legal care să permită deblocarea a circa 300 de posturi de salvatori montani la nivel național. Acest demers nu presupune cheltuieli majore, însă este esențial pentru a atinge un minim de 50% din necesarul real de personal operativ în primul an”, se arată în mesajul publicat de Salvamont România.

În prezent, în întreaga țară sunt angajați doar 326 de salvatori montani. Fără suplimentarea acestui personal, funcționarea serviciului în condiții de siguranță devine imposibilă, mai ales în contextul creșterii numărului de turiști care aleg zona montană, dar și al complexității intervențiilor.

Salvamont România face apel la Guvernul României să susțină autoritățile locale în efortul de a asigura un climat de siguranță pe munte. Deși legislația actuală este una performantă și aliniată standardelor europene, este nevoie de completări legislative care să permită angajarea personalului necesar în structurile operative din cele 25 de județe montane.

„Este greu de înțeles de ce, în România, soluțiile apar abia după producerea tragediilor, deși pot fi aplicate din timp, prin dialog și sprijin concret”, mai transmit salvatorii montani.