69. Descentralizarea gestiunii fondurilor europene și dezvoltarea capacității administrative a agențiilor de dezvoltare regională. Regiunile trebuie să poată dezvolta proiecte adaptate potențialului lor, să nu mai depindă totul de aprobarea de la București

70. Unificarea procedurilor de selectare a proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, astfel încât cheltuielile să fie eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană. Doar așa putem stopa alocarea discreționară de fonduri pe criterii electorale și politice

71. Utilizarea instrumentelor financiare pentru a maximiza impactul fondurilor europene. Trebuie să profităm la maximum de planul de investiții propus de Comisia Juncker, să mobilizăm toate resursele financiare pentru investiții, să garantăm faptul că resursele financiare ajung în economia reală, în special la IMM-uri

72. Asigurarea, printr-un fond dedicat, a cofinanțării pentru beneficiarii privați (companii, universități, institute de cercetare, ONG-uri) care accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pentru proiecte transnaționale. România trebuie să atragă mai multe fonduri europene, nu doar cele dedicate ei, ci și cele care se află în competiție cu alte state

73. Externalizarea managementului unor axe prioritare către operatori privați care să gestioneze întregul proces de contractare și gestiune în baza unor indicatori de performanță pe care trebuie să îi îndeplinească, pentru programele care implică un număr mare de beneficiari, cum sunt de pildă Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman

74. Platforma de e-Guvernare. O abordare eficientă a domeniilor tehnologiei informației și a comunicațiilor trebuie să asigure echilibrul dintre interesul public ce urmărește pe de o parte creșterea calității serviciilor, iar pe de altă parte promovarea condițiilor pentru investiții private care permit furnizarea de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată în condiții de liberă competiție. Este necesară dezvoltarea unui cadru de natură să realizeze apariţia ghişeului electronic unic al cetăţeanului, componentă a guvernării electronice – eGov. Administraţia trebuie să aibă la dispoziţie baze de date complementare, dar interconectate şi interoperabile şi care vor avea proceduri specifice de acces

75. Un alt obiectiv prioritar în domeniul tehnologiei informaţiei este creşterea ratei de acoperire a internetului în România, în contextul în care avem cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE (un indice de doar 39,9%). În acest sens, principalele măsuri pe care PNL le are în vedere sunt: 1. Orientarea României pe termen mediu și lung către creşterea ratei de acoperire a internetului (de la 40% la cel puțin 60% în următorii 3 ani); 2. Asigurarea accesului la informaţie obiectivă şi neutră prin obligarea furnizorilor de servicii şi/sau de reţele de comunicaţii electronice de a garanta neutralitatea internetului şi prin simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor necesare pentru instalarea elementelor de infrastructură de comunicaţii electronice pentru furnizorii privaţi

76. Crearea unei proprietăţi intelectuale româneşti valoroase și autentice-stimularea apariției de produse software românești prin adoptarea unor politici de încurajare a acestor activități prin acordarea de facilități fiscale

77. Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală cât mai urgent posibil și extinderea transmisiunilor posturilor de radio din analogic în digital, conform convențiilor semnate de către statul român cu UE

78. Serviciul poştal – realizarea serviciului poştal universal pe baze concurenţiale reale şi îmbunătăţirea performanţelor serviciului poştal cu caracter special

79. România va accesa şi utiliza în grad ridicat fondurile şi instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, inclusiv Fondul European pentru Investiții Strategice, pentru creșterea competivității și eficienței energetice (inclusiv pentru modernizare sistemelor de termoficare)

*Propunem alocarea unei sume suplimentare de minim 50 de milioane de euro/an pentru garanții oferite de Eximbank companiilor autohtone ce doresc să participe la proiecte energetice internaționale

80. Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine

81. Propunem un cadru fiscal care să asigure echilibrul între nevoia statului de atragere de venituri și de menținere a interesului investitorilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor. Autoritățile locale vor beneficia direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi

82. Propunem elaborarea Harțio Digitale a Oportunităților din Energie și a seturilor de date aferente. Propunem un set de măsuri pentru încurajarea digitalizării accelerate a sectorului energetic, cu pregătirea capacităților de răspuns la incidente cibernetice

83. Consumatorul final de energie electrică va fi pus în permanenţă în centrul măsurilor și dezbaterilor energetice instituționale. Ne propunem reducerea cu o treime a timpului și costurilor necesare pentru racordarea la rețeaua de energie electrică. De asemenea, propunem simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorului de energie electrică (stimularea unui mediu concurențial – analogie cu efectele pozitive de la portabilitatea numerelor din telefonia mobilă)

84. Protejarea pădurilor din România și extinderea suprafețelor împădurite prin promovarea și implementarea pachetului legislativ de reformă în silvicultură și finanțarea Programului național de împăduriri

85. Creșterea calității aerului în marile orașe prin reducerea poluării, realizarea de spații verzi și susținerea mijloacelor de transport electrice și hibride

86. Reducerea consumului de materii prime și gestionarea eficientă a deșeurilor, punerea în practică a conceptului privind economia circulară prin modificarea legislației în domeniul deșeurilor și restructurarea Fondului pentru Mediu

87. Adaptarea la schimbările climatice pentru reducerea riscului la inundații, la deșertificare prin reamanajarea bazinelor hidrografice, a Luncii și Deltei Dunării, dar și prin realizarea de perdele forestiere

88. Protejarea și conservarea patrimoniului natural, a biodiversității prin cadastrarea și gestionarea durabilă a cursurilor de apă, fondului forestier, ariilor naturale protejate, plajelor Mării Negre

89. Descentralizarea Agenției de Promovare a Exporturilor la nivel de regiune-județ astfel încât să se promoveze exporturi locale și incurajarea capitalului autohton către export

90. Demararea unui program de înființare de parcuri industriale pe principiul niciun județ fără parc industrial

91. Sprijinirea capitalului autohton pentru investiții în străinătate

92. O nouă lege a turismului

93. Măsuri concrete pentru reindustrializare: înființarea hub-urilor, clusterelor și parcurilor industriale

94. Actor important în deciziile UE. România are șansa de a-și asuma un rol activ în procesul de consolidare a Uniunii Europene, bazat pe nevoia de securitate și prosperitate, și de a folosi pe deplin toate oportunitățile oferite de relansarea proiectului european

95. Accesul deplin la spațiul Schengen prin continuarea eforturilor diplomatice la nivelul Uniunii Europene, bazat pe îndeplinirea deja de către România a tuturor condiționalităților

96. Parteneriatul cu SUA și alte parteneriate cu țări ale UE vor fi continuate și întărite

97. Dezvoltarea capacității României, în calitate de membru al NATO, de a fi un real și solid furnizor de securitate în regiune

98. Construcția Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului la nivel de autostradă în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României, din Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR)

99. Demararea construcției Magistralei M6 București – Otopeni și finalizarea Magislatralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon

100. Construcția unei săli moderne de concerte și a unui Mall Cultural