POLITICA FISCAL BUGETARĂ
1. Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale
*Obiectiv de relaxare şi simplificare fiscală implementat pe termen scurt – astfel, toate contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc, etc.), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%.
2. Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea adăugată
*Obiectiv de relaxare fiscală implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat – care urmăreşte creşterea gradului de cuprindere al încasărilor din TVA, eliminarea economiei subterane şi stimularea consumului din producţia internă.
3. Infiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural
*Se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor proveni din investiţii private.
4. Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României
*Banca va fi un instrument complementar Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. Aceasta va avea un capital iniţial de 200 milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.
5. Țintirea ajutoarelor de stat
*Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.
6. Profiturile produse în România să fie impozitate în România
*PNL va transpune Directiva 2016/1164 din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. PNL doreşte ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și creată valoarea. Este o lege care protejează companiile care declară profiturile în România şi care elimină dezechilibrele dintre cei care plătesc impozitele în România şi cei care se sustrag de la plata acestor obligaţii fiscale.
7. Reformarea relaţiei contribuabil-stat
*Un click pentru plata obligaţiilor fiscale. Reducerea birocrației trebuie realizată atât prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemelor publice şi interconectarea lor.
*Mai multă libertate economică: termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici.
*Organele de control fiscal vor trebui să devină partener şi stimulator al contribuabililor de bună-credinţă.
8. Transparenţă bugetară şi simplificare fiscală
*Simplificare fiscală reală – mai puţine formulare, mai puţine drumuri, mai puţine cozi la ghişee, mai puţină birocraţie, mai multă utilizare a resurselor electronice pentru plata obligaţiilor fiscale;
*Transparenţa bugetară – toate cheltuielile publice la vedere, începând cu Guvernul şi până la ultima administraţie publică locală.
9. Implementarea standardelor de cost în administraţie
*Creșterea calității serviciilor publice este condiționată de stabilirea unor standarde de cost în administraţia publică. Acestea pot fi cuantificate după stabilirea clară a domeniilor de activitate comune tuturor instituţiilor publice precum și a celor specifice. În plus este necesară inventarierea tuturor funcţiilor publice existente de la nivelul administraţiei publice, pentru crearea unei imagini complete asupra nevoilor existente şi resurselor disponibile.
10. Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe
*Reducerea/eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin eliminarea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.
11. Facilităţi pentru angajatori
*Facilităţi fiscale pentru angajatorii care încadrează şomeri;
*Angajatorii care au mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie sau angajatorii învecinaţi care se vor asocia pentru a îndeplini această condiţie, vor primi facilităţi fiscale (acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie) pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre „şcoală după şcoală” pentru copii angajaţilor care îşi desfăşoară acolo activitatea profesională. În paralel, şi statul va investi în astfel de servicii sociale extrem de necesare în multe comunităţi atât prin construirea de creşe şi grădiniţe, cât şi prin formarea de personal.
12. Controlul post-privatizare
*Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare, iar în cazul contractelor prin care nu s-au realizat obligaţiile investiţionale angajate, investitorii vor fi obligaţi să le realizeze sau, în caz contrar, contractele vor fi desfiinţate, patrimoniile respective revenind la stat. Se va aplica legislaţia privind reevaluarea terenurilor societăţilor privatizate. Sectorul energetic va fi tratat ca un subiect de securitate naţională.
MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
13. Legea salarizării unitare – încadrarea categoriilor profesionale din sistemul public într-o grilă de salarizare care să recunoască statutul și importanța acestora în societatea românească
14. Eliminarea impozitarii tuturor categoriilor de pensii
15. PNL propune măsuri concrete pentru reducerea declinului demografic și sprijinirea familiilor tinere active economic
16. Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora
17. Introducerea voucherului cultural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa împreună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua activităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore
18. Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei, această creștere fiind acordată prin tichete sociale destinate achiziționării de rechizite, haine, alimente, etc
ADMINISTRAȚIE
19. Depolitizarea si profesionalizarea administrației publice, prin stabilirea nivelului până la care se vor face numirile politice atât la nivel central, cât și teritorial, dar și prin reformarea corpului funcționarilor publici
20. Debirocratizarea și transparentizarea administrației publice prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemului
21. Stabilirea unor standarde de cost în administrație în vederea creșterii calității serviciilor publice oferite populației
22. Demararea procesului de reformă administrativ-teritorială astfel încât la orizontul anului 2020 în România fragmentarea teritorială să fie cât mai redusă
23. Deschiderea cadrului finanțării locale către structurile asociative și introducerea unei componente a bugetului local elaborată pe proiecte în vederea acoperirii unor serviciile locale deficitare
CULTURĂ
24. Noul Cod al Patrimoniului Național
25. Înființarea Gărzii Naționale a Patrimoniului Cultural, organism cu rol de inventariere, control și coerciție, identificare de soluții și promovare a patrimoniului imobiliar cultural
26. Elaborarea unei legislații competitive privind sponsorizarea și mecenatul
27. Inventarierea tuturor bunurilor de patrimoniu imobil
28. Înființarea Muzeului Comunismului
AGRICULTURĂ
29. Întabularea și comasarea terenurilor agricole în condiţiile în care încasarea subvenţiilor din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului
30. Reabilitarea sistemului național de irigații și sprijinirea producătorilor agricoli pentru utilizarea resurselor locale de apă prin construirea canalului Siret – Bărăgan
31. Reorganizarea ADS (Agenția Domeniului Statului), astfel încât să poată avea prioritate în cumpărarea terenurilor agricole, dar și revizuirea valorii redevențelor pentru asigurarea unui mediu concurențial egal pentru toți fermierii
32. Sprijinirea și dezvoltarea zootehniei și a industriei alimentare pentru valorificarea superioară a producției vegetale și crearea de plus valoare în sectorul agricol
33. Revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole având în vedere faptul că 30% din terenul agricol a fost vândut către străini. Principalele modificări ar viza limitarea numărului de hectare pe care o persoană fizică sau juridică le poate achiziţiona în România, în acest sens avizarea acestor tranzacții trebuie realizată de Camerele Agricole care trebuie să fie funcționale
34. Sprijinirea formelor asociative ale producătorilor agricoli în raport cu piața internă, dar și găsirea de noi piețe externe pentru exporturile de cereale și produse de origine animală românești, prin realizarea a 5 agropolisuri (centre logistice cu obiectiv agricol) a câte 100 milioane euro pentru un total de 500 milioane de euro
PNL Argeș; S.C. Smeoreanu Publicitate S.R.L.; M.F. 11160004
Lasă un răspuns