În Vâlcea nu există nici măcar un editor serios.

Nici măcar unul.

Sunt editate reviste cultural-științifice, unele de sute de pagini, dar totul e amestecat, îngălat, stricat.

Se întâmplă acest lucru din următoarele motive:

-Publicațiile respective sunt editate pe bani publici, de la Primărie și de la Consiliul Județean. În consecință, nimeni nu e interesat de calitate și de receptare.

-Cei care se ocupă de respectivele reviste se mulțumesc să negocieze cu tipografiile și, eventual, să le rămână și lor de o broșură, nefiind interesați de grafică și nici de expunerea pe internet.

-Editorii sunt bătrâni, de modă veche, scriu cu stiloul, nu le place calculatorul și nu au înțeles că, la această oră, un material științific sau cultural care nu este pe internet, nu există.

-Acești editori din alte vremuri au orgoliul de a se vedea tipăriți doar pe hârtie, pentru ei asta este totul.

Să luăm exemplele următoare. 

Căutați pe net revista “Lumina lumii”, editată de Ioan St. Lazăr și veți vedea că e pusă ciudat. Nu articolele sunt importante, ci corpul revistei. Dacă dai căutare după un articol anume, nu-l găsești.

La fel de întâmplă și cu “Buridava”.

“Enciclopedia județului Vâlcea” suferă de același tratament barbar.

În toate aceste lucruri s-au investit nu doar bani, ci și o muncă uriașă. Dar și banii și munca sunt îngropați precum talantul biblic.

Cred că soluția ar fi existența unui centru cultural care să coordoneze aparițiile editoriale sponsorizate de Primărie și Consiliul Județean. Aici ar putea lucra măcar un editor serios.

Până una alta, din punct de vedere editorial, Vâlcea e cu câteva decenii în urmă.

Vinovații sunt cunoscuți: Ioan St Lazăr, Ion Soare ș.a.

Propun să îi facem pe toți cetățeni de onoare, după care să ne lase, să li se ia jucăriile din mână și să fie date unora care chiar trăiesc în secolul XXI.