– „Este o minune că mai există meşteri în ceramică albă în România”, spune primarul localităţii vâlcene Vlădeşti, Sorin Ghiţă.

Acum 50 de ani, în România exista un loc foarte cunoscut de unde se cumpărau vase din ceramică albă. Peste 40 de meşteri olari din comuna vâlceană Vlădeşti produceau vase de uz casnic care erau distribuite în toată ţara.

„Încă nu apăruse vesela de uz casnic din comerţ. La noi se făceau strachinile şi farfuriile din care până în război se gătea şi se servea la masă. Eram mai cunoscuţi decât hurezenii.”, spune Dumitru Şchiopu sau nea Mitrică de 85 de ani, singurul meşter olar în ceramică albă din România.

Când spui ceramişti în judeţul Vâlcea, toată lumea se gândeşte la Horezu, la „Cocoşul de Hurez”. Puţini însă,  cunosc faptul  că la 7 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea pe drumul Olăneştiului, se află unul dintre cele mai vechi centre ale ceramicii din România.

Nu se cunoaşte vechimea acestei meserii, cert este că dealul care urcă până la Mănăstirea Lacul Frumos, de unde nea Mitrică îşi ia lutul a fost „aici şi pe vremea lui Decebal şi al ălora de dinaintea lui.”

Pentru că Dealul Vlădeştiului are un alt lut, diferit în compoziţie cu cel de la Horezu. Lutul pe care îl foloseşte nea Mitrică dă  ceramică roşie, şi smălţuită ca la Horezu dar şi ceramică albă. În nici un alt loc din ţară nu se mai produce ceramica albă.

Lutul este preparat special, udat cu apă şi macerat.

Apoi este pus pe roată, meşterul îi dă forma unui ulcior, a unei farfuri, a unei ploşti şi a altor minuni, după care este lăsat la uscat 3-4 zile.

Vasele se bagă într-un cuptor vechi de 80 de ani, acoperite cu cioburi de lut şi sunt „puse la copt”.

Motivele de ornament sunt similare cu cele hurezene. Întâlnim şi la Vlădeşti – şiragul, cocoşul, bradul, linia frântă, toate cu simbolistica lor.

Mai nou, nea Mitrică a inventat ulciorul care se umple singur, şi plosca de nuntă cu dublă folosinţă, „şi de ţuică şi de vin”.

Dumitru Şchiopu a rămas singurul meşter olar în ceramică albă. Dar în ultimii trei ani l-a învăţat meseria şi pe ginerele său, nea Eugen Pătru.

„A fost electrician, a intrat în şomaj şi stat pe lângă mine. Acum el e speranţa acestei tradiţii. Vrea să facă un atelier mare, unde să vină copii după ore şi să reînnoade tradiţia”.

Dumitru Şchiopu are peste 200 de diplome câştigate la diferite concursuri în România şi Europa. Este membru al Asociaţiei Olarilor din ţară iar la el în curte are un adevărat muzeu de vase pe care le-a realizat de-a lungul vieţii.

Fiecare vas are povestea lui şi fiecare „are o şmecherie, o invenţie, pe care vizitatorul trebuie să o ghicească. Aşa cum este ulciorul care se umple singur. El este etanş pe toate părţile, are doar găuri de aer, întrebarea, cum se bagă apă în el?”, este una dintre minunile pe care nea Mitrică le-a creat.

Comuna Vlădeşti s-a schimbat mult pentru Dumitru Şchiopu. Oraşul a venit peste el. 

Râmnicu Vâlcea s-a extins şi potrivit ultimelor proiecte elaborate de administraţia locală, în scurt timp comuna Vlădeşti va deveni componentă a metropolei de care se vorbeşte în ultimul timp.

În ultimii 20 de ani, Vlădeştiul a devenit o localitate cosmopolită, s-au dezvoltat cartiere rezidenţiale, pensiuni. Apropierea de Râmnicu Vâlcea şi  faptul că Vlădeştiul este pe drumul către staţiunea Băile Olăneşti au fost fie avantaj, din punct de vedere economic, fie dezavantaj din punct de vedere al păstrării tradiţiei.

Primăria a accesat un fond de 10,5 milioane de lei, bani care vor fi folosiţi atât pentru infrastructură – asfaltări, trotuare, iluminat public, mobilier stradal – cât şi pentru promovarea olăritului, a ceramicii albe – ateliere pentru ceramică şi un târg tradiţional „Ulciorul de Vlădeşti”

„Este exemplul prin care tradiţiile şi cosmopolitismul pot trăi laolaltă, fără a se exclude. Ceramica albă de România este Ceramica albă de Vlădeşti. A rezistat 2000 de ani, mai are 2000 de ani de acum înainte”, a mai adăugat primarul Sorin Ghiţă.