Președintele PDL Vâlcea Dorel Jurcan neagă că ar fi plagiat cartea scoasă ca urmare a tezei sale de doctorat și declară senin, pentru Agerpres, următoarele:

„Îmi pare rău că presa nu s-a informat cum trebuie cu privire la lucrarea mea de doctorat. Teza mea este o cercetare, un studiu asupra problemelor forţelor de muncă în contextul tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă. Un studiu cu cifre, cu date făcute de mine. Da, este adevărat că m-am inspirat şi din Strategia de Dezvoltare a judeţului Vâlcea elaborată de CJ, dar asta am precizat-o la bibliografie. Nu am copiat, nu este firea mea şi nu ai cum să copiezi calcule şi date. În al doilea rând, probabil că jurnaliştii au confundat o cartea scrisă de mine cu teza de doctorat”.

Evident că omul nostru a luat-o pe urmele lui Ponta. Iată două fragmente identice cuprinse în lucrarea sa și în Strategia de Dezvoltare a Consiliului Județean.

Jurcan:

 „În afară de relieful muntos şi deluros în proporţie de 66% există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului montan: parcurile naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa – cu o suprafaţă de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; rezervaţiile; peşterile; animale rare. Turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane…. Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. În atragerea potenţialilor turişti există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare. În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor…. Se recunoaşte nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor şi întocmirea de planuri de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor naturale.”

Strategia:

 „În afară de relieful muntos şi deluros în proporţie de 66% există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului montan: parcurile naţionale Cozia şi Buila-Vânturariţa – cu o suprafaţă de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha; rezervaţiile; peşterile; animale rare. Turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane…. Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. În atragerea potenţialilor turişti există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare. În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor…. Se recunoaşte nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor şi întocmirea de planuri de dezvoltare durabilă a rezervaţiilor naturale.”

Jurcan:

„Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale, 798 monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care 1 monument UNESCO naţional – Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi laice: Casa Memorială „Anton Pann”, Muzeul de Istorie al Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri; siturile arheologice. Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Se impune întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare. Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet.”

Strategia:

„Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale, 798 monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care 1 monument UNESCO naţional – Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi laice: Casa Memorială „Anton Pann”, Muzeul de Istorie al Judeţului Vâlcea, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare, Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri; siturile arheologice. Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Se impune întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare. Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet.”

Ce mai e de comentat ?