Două ore cu Mircea. Îi spun că trebuie să fim relaxaţi faţă de cultură, că numai semidocţii sînt crispaţi vizavi de clasici, adică eu sînt prieten cu geniile, nu contează că îi chemă Shakespeare sau Brahms, încerc să îi înţeleg şi să îi iert. Să îi ierţi pe marii creatori fiindcă nu îţi vorbesc total pe înţelesul tău, iată o atitudine perfect culturală. În fond, îi spun lui Mircea, e ca în dragoste, dacă nu eşti la pertu cu partenerul, atunci cum să meargă lucrurile ? Aveam eu o mătuşă care îi spunea soţului său dumneata, cum naiba să fie laolaltă nu înţelegeam, aşa cum nu aş înţelege cum poţi fi laolaltă cu geniul dacă nu îi spui TU.

Zi normală, azi, singura frustrare a fost că nu a mai plouat ca ieri (foto) fiindcă Albota mea e făcută pentru ploaie, atunci îşi dezvăluie adevărata magie. Să notez că azi am reproiectat ediţia printată, apare vineri, că am discutat despre o nouă aventură în presă, în televiziune, desigur, fiindcă nu aş mai face tabloid nici sub pedeapsa morţii.

Continui să îl citesc pe Matei Călinescu, capitolul despre Mateiu, în stilul meu relaxat, la pertu.