„Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) a fost, cu siguranţă, nu doar cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea, ci, mai ales, cel care a reuşit să sintetizeze în chip exemplar moştenirea duhovnicească lăsată de Părinţii Bisericii”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cuvântul de învățătură rostit în cea de-a doua duminică din Postul Mare. Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară al Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea.

Chiriarhul Râmnicului a arătat, totodată, că „opera teologică a Sfântului Grigorie Palama se dovedeşte a fi expresia cea mai autentică a învăţăturii Bisericii Ortodoxe, ea nefiind altceva decât aprofundarea şi continuatoarea, pe aceeaşi linie, a scrierilor Sfântului Dionisie Areopagitul, Părinţilor Capadocieni, Sfântului Maxim Mărturisitorul, Sfântului Ioan Damaschin şi Sfântului Simeon Noul Teolog, sigur, cu anumite accente personale pe o învăţătură sau alta.

Teologia Sfântului Grigorie Palama este o teologie trăită, ce prezintă un Dumnezeu viu şi personal, şi nu o fiinţă divină abstractă, ce rămâne în transcendent, fără o legătură personală cu oamenii şi lumea. Legătura lui Dumnezeu Cel Întreit în Persoane cu lumea se face prin energiile Sale necreate, ce fac posibilă cunoaşterea lui Dumnezeu de către oameni. Energiile necreate dumnezeieşti sunt realităţile divine „dimprejurul lui Dumnezeu”.

Sfântul Grigorie Palama, în scrierile sale, detaliază experienţa mistică şi ascetică a Părinţilor neptici, alături de care el a trăit în Sfântul Munte şi al căror strălucit reprezentat a fost, experienţă care nu este altceva decât Tradiţia continuă a răsăritului ortodox.

În disputa isihastă din secolul al XIV-lea de la Tesalonic, dintre Sfântul Grigorie Palama şi călugărul Varlaam din Calabria, tema principală a fost natura luminii de pe Muntele Tabor la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului şi posibilitatea vederii acestei lumini de către oameni, temă care va deveni punctul central al învăţăturii Sfântului Grigorie Palama despre îndumnezeirea omului.

Prin întreaga sa învăţătură, experiată nu doar în viaţa sa, ci a tuturor călugărilor isihaşti, Sfântul Grigorie Palama a reuşit să se delimiteze de teologia scolastică apuseană speculativă şi intelectualistă şi să pună în lumină Tradiţia răsăriteană, departe de concepţiile intelectualiste, raţionaliste şi speculative.

Învăţătura despre lumina dumnezeiască a ocupat, de la început, o poziţie centrală în teologia ortodoxă, iar Sfântul Grigorie Palama, în cuprinsul tuturor scrierilor sale, accentuează faptul că experienţa Luminii sau slavei dumnezeieşti, trăită de Părinţii isihaşti, este aceeaşi cu cea afirmată de Sfânta Scriptură şi de Sfinţii Părinţi”, a încheiat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.