Vă surprinde titlul ? Să nu vă surprindă !…

Deşi am făcut parte din echipa care a lansat primul cotidian privat din România de după `89, deşi am aproape 40 de ani de presă (public de la 14 ani) nu sunt un ziarist în sensul în care concepe lumea acest statut. Şi nu sunt pentru că eu am rezerve faţă de aceea ce scriu, mă îndoiesc, parţial, desigur, de verdictele mele. De pildă, ştiu că episcopul Calinic este un tip interesant şi care are spectaculoase probleme de conştiinţă, un teolog talentat şi un manager bun. Totuşi, sunt tentat să îl critic dur, fiindcă adevărul înclină spre asta, însă doar înclină, nu se şi relevă. Universitatea dlui rector Alexandru Puiu face, cu adevărat, mari compromisuri, pe de altă parte, omul e un nobil prin excelenţă şi rareori am văzut oameni mai deschişi la minte. Înclin să…îl fac praf, însă iarăşi nu o fac cu tot sufletul. Juna Ramona, despre care am scris vituperant, e, într-adevăr, insolentă şi cam infestată de vanitate, însă îmi trezeşte şi o undă de simpatie. O critic, merită, dar o fac nu de tot convins.

Iată de ce spun că nu sunt ziarist cu adedvărat. Mă îndoiesc permanent, sufăr alături de cei pe care îi vitriolez, mă frământ non stop cu privire la îndreptăţirea mea şi a oricărui om de a-şi judeca aproapele.

Nu sunt ziarist sută la sută, mă mai şi prefac un pic…(Cel mai bine se vede că nu sunt un ziarist în emisiunile de la TV Etalon din Rm. Vâlcea, cu toate că mi s-a dus buhul precum că aş fi dur. Poate tocmai fiindcă …mă îndoiesc, iar ironia care ţîşneşte din îndoială e muşcătoare. În imagine, cu tânărul om politic Mihai Persu, înaintea unui dialog în direct).