Dl.Grigorescu a fost candidat pentru functia de europarlamentar. Apoi, a fost candidat pentru functia de deputat. Apoi, a fost candidat pentru functia de prefect. Apoi, a fost si inca este candidat pentru functia de primar. Mai exista o singura functie intr-un judet pentru care inca nu a candidat, aceea de presedinte de consiliu judetean. Ion Cilea il are insa in vedere, mai mult ca sigur, pentru a-i succeda in scaun.Blindul si anodinul conferentiar de la „Brincoveanu” a ajuns, gratie lui Cilea, care ii este un fel de tutore, sa candideze pentru toate functiile importante posibile. Cilea, ca orice taran semi-adaptat la oras, are complexul functiilor universitare si, ca orice scolar sarac, un un fel de teama sfinta pentru cei care au puterea de a pune note in catalog. Asa se face ca batrinul gustere rosu il impinge in fata pe dl Grigorescu ori de cite ori are ocazia, spre disperarea oamenilor seriosi din PSD. Gusterele rosu are, fara indoiala, pe linga complexe, anumite calcule. El stie ca dl Grigorescu n-are vlaga, e bonom, e experimentat in carierismul universitar brincovenesc, asadar e numai bun sa faca ascultare staretului sau politic.Ceea ce este suprinzator in toata aceasta chestiune este absenta simtului ridicolului la dl Grigorescu. El nu pare a avea perceptia situatiei jenante in care il pune, periodic, Ion Cilea. Intrebindu-se de unde atita lipsa de autoironie la un intelectual, unii au venit cu ipoteza ca totul se datoreaza singelui minoritar al dlui Grigorescu, adaugind ca si tutorele sau are, pe undeva, aceleasi gene. Nu stiu daca aceasta este explicatia justa, daca ADN-ul joaca un rol in aceasta stupida istorie provinciala, un lucru este insa clar: dl Grigorescu incepe sa devina stinjenitor de carierist.Care sa fie sfirsitul acestei povesti a decoloratului profesor de statistica ce se viseaza mare om politic ? Previzibil. Iesirea din politica a lui Ion Cilea din motive gerontologice va insemna reintoarcerea in cancelarie a gainii ce s-a visat vultur (cum ar zice, despre un alt personaj politic, pamfletarul Romeo Popescu). Cu catalogul sub brat, dl Grigorescu va trece pe culoarele micii universitati tot mai impovarat de amintirile unui destin iluzoriu. Statistic vorbind, daca iti depui candidatura de n ori si n tinde spre infinit, sansele de a fi ales intr-o functie tind si ele spre infinit. Numai ca viata dlui Grigorescu, precum a noastra, a tuturor, e finita. Observam insa ca asa cum cizmarul are pantofii rupti, statisticienii nu tin seama de micile adevaruri ale propriei lor stiinte. P.S. Domnule profesor Grigorescu, vreau, in final, sa ma adresez direct dumneavoastra si sa va pun o intrebare. Chiar ati crezut ca va puteti da cariera pe mina unui politician atavic precum Ion Cilea ? Daca da, va meritati soarta, daca nu, aveti intreaga mea compasiune.