În cea mai recent carte a sa, INFERNO, Dan Brown, autorul celebrului roman CODUL LUI DA VINCI, avertizează omenirea asupra pericolului mortal al creșterii demografice.
Personajul Bertrand Zobrist spune:
“Deschideți ochii ! Suntem în pragul pieirii, iar liderii mondiali stau în sălile de ședințe și comandă studii despre energia solară, reciclare și automobile hybrid ! Cum se face că dumneavoastră, un om de știință cu înaltă educație, nu vedeți asta ? Distrugerea stratului de ozon, lipsa apei potabile și poluarea nu sunt boli, ci simptome ! Boala este suprapopularea. Și dacă nu abordăm problema în mod direct însemană că nu facem altceva decât să lipim un plasture pe o tumoare cancerioasă în dezvoltare.”
Populația crește exponențial, spune același personaj. Este ca și cum ai împăturii o coală de hârtie de 50 de ori. Fără să-ți poți imagina, fără să poți crede, calculele demonstrează că o coală împăturită de 50 de ori devine mai groasă decât distanța de la Pământ la Soare.
Totuși, omenirea ignoră această situație. De ce ? Fiindcă intervine mecanismul negării.
Două personaje ale romanului, Longdon și Sienna, vorbesc astfel:
–“Mintea omenească este dotată cu un mecanism de apărare primitiv, care neagă orice realitate capabil să cauzeze un stres mai intens decât poate suporta creierul. Se numește negare.
-Am auzit și eu despre negare, ripostă Langdon sec, dar nu cred că există.
Sienna își dădu ochii peste cap.
-Simpatic, dar crede-mă, e cât se poate de reală. Negarea este o parte esențială a mecanismului prin care facem față realității. În lipsa lui, ne-am trezi în fiecare dimineață gândindu-ne îngroziți la toate modurile în care am putea muri. Dar mintea reușește să blocheze temerile existențiale, focalizându-se asupra surselor de stres pe care le putem aborda – de pildă să ajungem la timp la locul de muncă sau să ne plătim impozitele. Dacă avem frici mai mari, de tip existențial, le putem ignora concentrându-ne asupra activităților și evenimentelor banale ale vieții de fiecare zi.”
Merită citit acest roman fiindcă pune o problemă reală, de maximă importanță.
În plus, Dan Brown ne plimbă prin Florența, Veneția și Istambul într-un mod pe cât de plăcut, pe atât de instructiv.
În final, vă spunem să încercați împăturirea unei coli de hârtie de 50 de ori.
Sau, mai bine, citiți cartea.

























Lasă un răspuns