Veşti tot mai îngrijorătoare ajung în spaţiul public despre isprăvile periculoase ale unor hackeri de pe mapamond care s-au specializat în spargeri de servere şi alte forme de atacuri informatice afectând grav integritatea datelor stocate în sistemele IT. Ultima informaţie de aceste gen a venit din Rusia unde un grup infracţional a reuşit să pătrundă în câteva zeci de mii (din care 84 din România!) de sisteme electronice de supraveghere şi să le „intoxice”.

Este foarte adevărat că omenirea trăieşte într-o perioadă de maximă ascensiune a internetului, a utilizării sistemelor şi reţelelor digitale, o perioadă în care instituţiile publice şi factorii economici, la nivel global, se află sub dependenţa structurilor informatice care obligă pe toţi utilizatorii să participe solidar la securitatea spaţiului cibernetic, la prevenirea atacurilor în acest spaţiu şi la intervenţii rapide de răspuns în faţa unor astfel de evenimente periculoase.

Deşi s-au făcut progrese importante pe frontul apărării împotriva infracţiunilor săvârşite pe plaja infrastructurii cibernetice mondiale, mai ales prin asigurarea unui mediu digital securizat, metodele de prevenire şi combatere a ameninţărilor la adresa reţelelor digitale sunt încă insuficiente.

Trebuie să recunoaştem că a devenit tot mai stringentă necesitatea creşterii capacităţii de reacţie la incidentele cibernetice şi la diminuarea impactului acestora asupra resurselor şi serviciilor care fac parte din viaţa noastră cotidiană. În acest context, dar şi pe fondul obligaţiilor de a fi respectate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, deţinătorii de infrastructuri cibernetice trebuie să fie permanent alături şi să sprijine autorităţile în luarea deciziilor şi în implementarea măsurilor adecvate fiecărui gen de alertă cibernetică.

În sfera acestor obligaţii se află şi instituţiile publice, inclusiv Consiliul Judeţean Vâlcea. Pentru siguranţa echipamentelor din dotare şi a stocurilor de informaţii şi date, a intrat în pratica noastră datoria de a efectua periodic auditări în domeniul securităţii cibernetice şi de a desemna persoane autorizate pentru prevenirea, identificarea şi reacţionarea promptă la orice incident apărut în infrastructura digitală din dotare.

Măsurile noastre speciale nu sunt întâmplătoare. A devenit de notorietate faptul că infractori invizibili din Vâlcea care, din păcate, s-au specializat în spargerea reţelelor, au dat foarte serios de lucru instituţiilor abilitate din România şi SUA. În calitatea mea de reprezentant al autorităţii publice, nu m-am simţit deloc confortabil atunci când presa nord-americană a denumit capitala judeţului nostru cu toponimul Hackerville.

Spargerea reţelelor şi infracţionalitatea cibernetică nu sunt, din păcate, specifice doar judeţului Vâlcea. România a reuşit în mod jenant să ocupe locul doi pe plan mondial în privinţa numărului de atacuri cibernetice, precum şi locul şase la numărul de infractori cibernetici. Măcar să ne împăcăm cu ideea că tot locul şase, la nivel mondial, îl ocupă ţara noastră în privinţa numărului de specialişti IT.

Sigur, autorităţile române nu au rămas insensibile în faţa stărilor de vulnerabilitate şi a atacurilor informatice. Guvernul a adoptat în anul 2013 o nouă strategie de securitate cibernetică şi a iniţiat o serie de măsuri pentru dezvoltarea unei politici naţionale de apărare în acest domeniu. Însă, dacă vrem cu adevărat să punem stavilă pericolelor pe care le prezintă delictele şi atacurile cibernetice, va trebui să ne implicăm mult mai ofensiv spre a face pe deplin operaţionale actele normative şi celelalte măsuri luate de Guvernul României.

Fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, doamna Neelie Kroes a lansat la începutul anului un avertisment ca o obligaţie testamentară pentru securitatea cibernetică. Ea a spus clar: „A sosit momentul să se ia măsuri coordonate la nivel continental şi mondial ca să nu ne coste mai mult dacă nu acţionăm imediat”.

Dr.ing. ION CÎLEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea