COMUNICAT DE PRESĂ
11.06.2013
Bunăstarea prezentă şi viitoare a naţiunii noastre depinde de măsurile economice implementate de guvernanţi, dar mai ales de capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în toate sectoarele economiei. În ultima perioadă, pe fondul crizei economice începută în 2009, România a suferit o reducere semnificativă a investiţiilor străine. Investitorii, după ce şi-au analizat posibilităţile, au părăsit piaţa românească, îndreptându-se către economii mai predictibile, cu dezvoltare rapidă, care le asigură stabilitatea, profitul şi succesul aşteptat.
Ultimul studiu realizat de compania specializată în audit intern şi consultanţă KPMG scoate la iveală o realitate dureroasă pentru noi toţi. În urma unei cercetări amănunţite privind gradul de absorbţie a fondurilor europene în Europa Centrală şi de Est, în rândul membrilor UE ce au aderat în perioada 2004–2007, ţara noastră este ocupanta ultimei poziţii, pe primul loc aflându-se Polonia.
Stabilitatea economică a Poloniei ar trebui să ne fie un bun exemplu, succesul polonez provenind din modul în care s-au folosit banii europeni, cât și din găsirea celor mai bune metode de privatizare a companiilor de stat. România mai are de lucrat mult la ambele capitole. În privinţa fondurilor europene, în 2012, țara noastră nu a reușit să atragă nici 10% din cuantumul total disponibil. În plus, din cauza neregulilor găsite în derularea proiectelor pe zona achiziţiilor publice, am fost obligaţi de Comisia Europeană să plătim corecții financiare pe patru programe operaţionale. La capitolul privatizări, actualul guvern a eșuat lamentabil, dosarul Oltchim, dar şi CFR Marfă şi Poşta Română, fiind adevărate contraexemple în domeniu.
Când discutăm despre accesarea banilor europeni, avem nevoie de o abordare unitară, atât din punct de vedere profesional, a celor implicaţi în mecanismul de gestionare a fondurilor, dar şi din perspectiva socială, a celor care aşteaptă rezultatele accesării programelor financiare şi rămân doar cu dezamăgirea unor oportunităţi nevalorificate.
Ca parlamentar, este în atributul meu să susţin comunitatea locală, dar şi să abordez problemele la nivel global, semnalând derapajele şi întârzierea angajamentelor asumate de executiv. Astfel, la începutul acestei săptămâni am adresat o întrebare Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Orlando TEODOROVICI, solicitând un punct de vedere cu privire la strategia adoptată de Domnia sa pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune. În același timp, am comunicat deplina mea disponibilitate și interesul pentru susținerea oricărei modificări legislative, prin care băncile comerciale autorizate de BNR să funcţioneze pe teritoriul României, devin principalul instrument de analiză a proiectelor eligibile pentru finanţarea din fondurile europene. În majoritatea cazurilor, entităţile economice şi administraţiile aplicante au nevoie de cofinanţare, iar astfel s-ar putea reduce birocraţia şi timpul de reacţie pentru un proiect depus. Convergenţa criteriilor de eligibilitate şi selecţie a proiectelor cu criteriile de finanţare bancară ar degreva Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), care împreună cu Autorităţile de Management (AM), se pot concentra exclusiv pe responsabilităţile ce decurg din evaluarea on-line centralizată, reglementarea, controlul şi supervizarea procesului de absorbţie, conform modelului de succes deja experimentat în Polonia.
Deputat PDL Romeo RĂDULESCU
Circumscripţia electorală nr. 40
Colegiul uninominal nr. 1 – Judeţul Vâlcea

























Lasă un răspuns