Cu sinceritate, despre politică și despre omul politic, actualmente primarul orașului Horezu, Ilie Fârtat. 

Așa poate fi caracterizat interviul în exclusivitate pentru criterii.ro, acordat de primarul orașului Horezu.

Georgiana Radu: Domnule primar Ilie Fârtat, revenind la una din întrebările pe care vi le-am adresat la începutul convorbirii noastre, vă rog să expuneți o scurtă prezentare a debutului dumneavoastră în viața politică.

Ilie Fârtat: “Debutul în politică mi l-am făcut în 1990, în februarie, înscriindu-mă ca membru simplu în organizația locala a PNL, înființată la vremea respectivă de domnul Gheorghe Șodolescu, care fusese în perioada interbelică președintele  Tineretului Național Liberal din Horezu. Poate că genetic, eu sunt un liberal înnăscut, pentru că bunicul meu a fost ultimul primar liberal din fosta comună Băiești, actualmente Grădiștea. Am intrat ca membru simplu, crezând în valorile liberalismului, necunoscând  foarte mult din ceea ce ar însemna principiile. Trebuie să recunoaștem, eram în 1990, la câteva săptămâni după evenimentele din decembrie 1989. Nu am suferit că nu am fost membru PCR, dar a fost o perioadă când eram foarte activ, fiind tânăr, să zic cu suflu civic, dar am suferit pentru faptul că o întâlnire, cu un mare secretar de partid, se numea Zamfir, fiind prim-secretarul județului Argeș, domnul Zamfir, m-a catalogat ca fiind un tânăr rebel, pentru că purtam barbă și aveam părul mare, iar eu i-am răspuns că Marx, Engels și Lenin, toți  au avut barbă. Ei bine, am început cu o poveste din tinerețe.

În politică, am intrat în anul 2000, când după spun unii o nereușită, a Convenției Democrate Române, 1996-2000, eu consider că reformele profunde pentru România s-au făcut atunci, și după anul 2000, în Horezu, eu fiind la vremea respectivă în vârstă de 39 de ani, nu vroia nimeni să candideze din partea PNL-ului la primărie. Am ajuns consilier local în anul 2000. Nemulțumit fiind de faptul că în Horezu nu era canalizare, nu aveam aspfalt la poartă, nu aveam apă caldă la bloc, locuiam la bloc la vremea respectivă, și deci  Horezu m-a determinat să mă implic în viața politică. Am fost între anii 2000-2004 consilier local, după care un  sondaj de opinie făcut președintele PNL Vâlcea, la vremea respectivă Emilian Frâncu,  m-a clasat pe o poziție foarte favorabilă, eram undeva pe locul 4 ca și notorietate. De ce? Simplu. Pentru că eram vicepreședinte la Uniunea  Județeană Sanitas, sindicatul cel mai puternic la vremea respectivă din județul Vâlcea, exceptând Oltchimul, care nu avea probleme, iar sănătatea avea pentru că era permanent probleme cu privire la modificările structurilor spitalelor, și dacă ne aducem aminte după 1990 cei mai mulți miniștri s-au schimbat la Sănătate și cele mai multe problem au fost acolo. În perioada  anilor 1996-2004, fiind pe funcția respectivă, mi-am câștigat notorietate în domeniul medical, prin urmare partidul a avut nevoie de mine la vremea respectivă, folosindu-mi notorietatea.

Eu sunt un om modest, nu am avut bani să introduce în politică, dar am investit foarte mult timp, așa s-a făcut ca în anul 2004,  eu să nu mai fiu pe lista consilierilor locali din Horezu și să fiu pe locul 9 pe lista consilierilor județeni. La vremea respectivă, Emilian Frâncu, a gândit că este bine să descentralizeze puțin, sau să împartă județul în mai multe zone de influență, iar Horezu, a trebuit să port eu standardul acestei zone.

În 2004-2008 am avut o relație foarte bună cu președintele Consiliului Județean, Dumitru Bușe, un om de altfel apreciat și care venea tot din zona Horezului, mai exact Măldărești, și proiectele pe care eu le-am inițiat la vremea respectivă au avut rezonanță în Consiliul Județean. Am câștigat și în anul 2008, al doilea mandat de consilier județean, fiind în ordinea cronologică, de această dată, al cincilea. Deci, eu am investit foarte mult timp pentru a propovădui și pentru a implementa soluțiile liberale atât în județ cât și în zonă. Trebuie să spun că în anii 2004-2008, administrația locală din Horezu, vice-primar Tomescu Marius și primar, inginerul Gheorghe Niță, cu o experiență deosebită pe zona minieră, pe zona șantierelor, a fost o administrație eficientă, unde dânșii la nivel local, eu la nivel județean, iar Emilian Frâncu la nivel național fiind deputat de zonă, am reușit să atragem pentru zona Horezu mulți prieteni, cu funcții importante, ceea ce ne-a permis să rezolvăm cel puțin două probleme, aceea a infrastructurii din domeniul sănătății și din domeniul educațional.”

Georgiana Radu: Domnule primar, care sunt factorii ce v-au influențat în vederea materializării candidaturii dumneavostră, pentru  funcția de primar al  orașului Horezu?

Ilie Fârtat: “În plan personal trebuie să recunosc îmi plăcea modul în care aveam activitate în Consiliul Județean, am fost un consilier județean activ, în sensul că dădeam audiențe săptămânal, sâmbăta, în Horezu, și sâmbăta populația dublându-se, venind foarte mulți din zonele limitrofe Horezului, problemele oamenilor, nu toate de competența Consiliului Județean, totuși erau inventariate, gestionate și zic eu multe din ele și rezolvate, mi-au permis să fiu apreciat în mediul electoral.

Nu am fost obligat, dar mi-a fost propus să candidez din partea USL, la primăria Horezu, într-o competiție grea cu unul dintre primarii foarte buni ai Partidului Democrat Liberal, domnul Cristian Nițu. Am fost propus de structura USL la nivel județean, deci Ion Câlea și Cristian Buican m-au propus crezând că sunt singurul care maximizează scorul USL-ului la Horezu, dar trebuie spus că aveam aceată obligație fiind președinte al PNL Horezu, aveam obligația să recâștig pentru liberali și pentru soluțiile în care cred, deci pentru investiții, pentru locuri de muncă și pentru dezvoltarea strategică a Horezului, primăria, pentru că chiar cred că strategiade dezvoltare a orașului bazată în primul rând pe turism, elaborată în anul 2003, cu aplicabilitate în peioada 2007-2013, este utilă tuturor cetățenilor din Horezu. Se făcuseră câteva sondaje de opinie, în care fostul primar era undeva în jurul a 40%, iar eu am plecat de la 20% cu toată notorietatea mea, faptul că erau în desfășurare niște proiecte, îi mai dădeau șanse unui primar care nu mai aveam nimic, decât în planul persoanei, și nu în planul ideologiei. Aceste sondaje care s-au făcut în 3 etape, august 2011, noiembrie 2011 și februarie 2012, m-au determinat să intru în această horă și am jucat-o cum se poate mai bine. Adică am jucat-o cu o strategie: nu am  criticat fostul primar, m-am adresat electoratului, cu propria mea construcție și cu propria mea viziune asupra dezvoltării orașului, cu privire la implementarea proiectelor, la rezolvarea problemelor pe toate structurile. Am avut un program extrem de bine cuantificat și simplu, pe probleme de sănătate, de mediu, de educație, de turism, de economie și atragerea de investiții, pe crearea de locuri de muncă, pe transparență decizională și administrație publică, și-mi place să cred că mare parte din acest program electoral, al meu, care a devenit ulterior, după 10 iunie 2012,  ”Biblia” administrativă, a mea și a echipei mele, îmi dă speranța unui mandat eficient. Nu-mi doresc un mandat bun, nu-mi doresc un mandat rău, îmi doresc un mandat eficient. Strategia mea a fost elaborată, de către un tânăr specialist, cu studii în domeniul Științelor Politice, din București, și s-a bazat pe o pre-campanie, prin care am sensibilizat populația, pe niște tradiții perene.  Zona Horezu se știa că este o zonă pomicolă, și în perioada comunistă s-a investit foarte mult făcându-se plantații, după care timp de 20 de ani aceste plantații nu au mai fost întreținute, nu au mai fost exploatate, nu au mai avut producție. Dincolo de valorificarea produsului turistic, hurezeanul îți dorea și revigorarea pomiculturii, iar la începutul lunii Martie dăruit fiecărei gospodării câte un pom. Am avut 1870 de pomi, am avut și un  slogan simplu ”Primăvara și Fârtat, vă invită la plantat”. Apoi s-a intrat în campania electorală, în care mi-am prezentat propriul pliant, care dincolo de fiecare domeniul al vieții, a prezentat un proiect electoral pe fiecare secție de votare, bazat pe problemele identificate în momentul în care am dăruit pomul. Pe zona colinară, am dăruit peri, iar pe zona urbană cireși. Când am dăruit pliantul, din casă în casă, în plină campanie electorală, puțină lume privea pliantul, dar îmi vorbeau despre pomul dăruit cu ceva timp în urmă. Neavând bani pentru campania electorală, nu am făcut șepci, tricouri, dar în ultima săptămână am dăruit un șorț de bucătărie tuturor gospodinelor pe care le-am găsit acasă. De data aceasta, acest agent electoral care avea evident sigla USL-ului, era bine primit fiind un obiect de utilitate, dar și de noutate, însă de această dată cetățeni vorbeau despre pliantul meu, dat fiind faptul că îți regăseau problemele cuantificate. Și din puctul meu de vedere problema a fost că în ultimele luni de guvernare PDL, atât în plan național cât și în plan local, a evidențiat o ruptură totală a celor care conduceau, de senzația de viață simplă, cotidiană, trăită de fiecare om în parte, dincolo de angoasele tăierilor salariale, se inserase puțină teamă și omul nu mai avea senzația că trebuie să spună aleg X sau Y, atunci eu am considerat că un șorț purtat de fiecare gospodină, poate să fie precum o mică intimitate între dorința de schimbare și discuția care trebuia să aibă loc în sânul familiei.”

Georgiana Radu: Dacă ar fi cu putință să dați o notă fostei administrații, care ar fi aceea? 

Ilie Fârtat: “Cred că, deși nu am calități didactice, și este o ciudățenie, pentru că fostul primar a fost profesor, dar eu vin dintr-o sferă cu experiență politică onestă și îi pot da 7+.”

Georgiana Radu: Cum motivați calificativul acordat?

Ilie Fârtat: „Calificativul a fost acordat pentru continuarea proiectelor din mantalele anterioare respectiv 2004, 2008, pentru deschiderea pe care a făcut-o la nivel național, pentru promovarea Horezului. Este o notă de trecere și v-am spus două elemente care se văd. Să nu-mi cereți să vă spun de ce nu beneficiază și de celelalte 3 puncte pentru că aici aș avea mult mai multe de spus, dar dacă nu am spus în campania electorală, nu o să spun nici acum.”

Georgiana Radu: Domnule primar, apreciați că  este posibilă o colaborare între dumneavoastră și fostul edil al orașului?

Ilie Fârtat: ” Sunt un primar al USL, dar din punct de vedere ideologic nu am decât 3 consilieri, sunt primul primar din istoria Horezului ce nu are majoritate! Vreau să colaborez cu fostul primar! După cum știți, în  perioada 5-9 septembrie în central orașului Horezu au loc ”Zilele Orașului Horezu”, în prima zi a avut loc simpozionul ”Trecut și viitor – tradiție și noutate”, la care au participat mulți consilieri locali din ultimii 22 de ani, dar și 8 dintre cei 10 foști primari ai orașului. Excepție a făcut fostul primar al orașului, care nu  a venit deși am discutat la ședința de Consiliu și a menționat că va fi prezent. Nu am discutat nimic despre patimă, nimic despre politică,  acum e vremea să înfăptuim, să realizăm, să derulăm proiecte să atragem investitori. Am avut plăcuta surpriză să văd oameni de 87 de ani, primari ai perioadei comuniste, și am făcut o analiză să zic pe ultima sută de ani, a celor care au fost primari. Vreau să colaborez,  dar după cum v-am spus ieri la ședința festivă nu a participat și sunt puțin dezamăgit. Eu îmi doresc dincolo de zona investițiilor, o restabilire a spiritului civic, cred că trebuie să lăsăm competiția electorală numai pentru perioada campaniei. Eu nu pun patimă în politică, pun patimă în campania electorală!”

Georgiana Radu: Care credeți că este cuvântul care poate fi atribuit succesului ce care l-ați obținut în urma alegerilor?

Ilie Fârtat: ”Surpriză. Consider că surpriza acestor alegeri, la nivel județean, am fost eu și domnul Florinel Constantinescu, primarul orașului Călimănești.”

Georgiana Radu: Domnule primar, din punctul  dumneavoastră de vedere, ce nu are Horezu acum și va avea peste patru ani?

Ilie Fârtat: ”Horezu nu are la ora actuală infrastructură pentru a devenii stațiune de interes național, noi suntem acreditați ca și stațiune de interes local, deoarece mai avem de lucru și în sfera serviciilor, dar chiar și așa zona a devenit mai atractivă dincolo de brandul ceramicii și al Cocoșului de Hurez, prin adiacența pe care o avem la ceea ce înseamnă Transalpina. O altă problemă, pe care eu am ridicat-o este canalizarea. Avem probleme la canalizare, la ceea ce înseamnă infrastructura terestră, și aici fac referire nu numai la carosabilul rutier, ci și la trotuarele care  duc pe o coordonată de promenadă spre obiectivele turistice, iar în două luni am reușit să refacem structura trotuarelor a 4 străzi  ale orașului Horezu, încercăm să reabilităm  infrastructura de promenadă, deci aici mă refer la trotuare și la alei. 

În afară de infrastructură un oraș trebuie să își găsească propriile resurse bugetare și atunci, eu nu sunt pentru mărirea taxelor și impozitelor, eu sunt penntru mărirea bazei de impozitare, și mărirea bazei de impozitare se poate face numai dacă ești atractiv pentru investitori. Pe o idee mai veche, a unui parc industrial în zona de treapt, o idee elaborată în urmă cu 8 ani de zile, dar care trena, au fost atrași  3 investitori, care vor face investiții pe ceea ce înseamnă activități conexe actului turistic (un han, o sală de festivități a 1000 de locuri, un centru Spa etc.). De asemenea, am primit ordinul de începere la o  centrală electrică pe biomasă.”

Georgiana Radu: Întrucât ne-ați prezentat situația la nivelul orașului Horezu și ne apropiem de sfârșitul acestui interviu, vă rog să precizați care sunt domeniile ce figurează pe lista dumeavostră de priorități?

Ilie Fârtat: ”Prioritățile mele fac parte din domeniul energetic, turistic și al infrastructurii, deoarece aceste reprezintă factori deosebit de importanți  în vederea dezvoltării orașului.”

Georgiana Radu: În încheiere domnule primar, vă rog să-mi faceți o scurtă prezentare a celei de-a VIII-a ediție a Zilelor Orașului Horezu, ce se desfășoară în această perioadă.

Ilie Fârtat: ”În acest an participanții vor avea parte de spectacole de muzică și dans popular, dar și de consursuri de îndemânare artistică, bicicletă, cros, concursuri distractive, alergare în saci, schi pe iarbă, Skanderbeg, demonstarții și concursuri de motociclete și buggy. Totodata vreau să le transmit hurezenilor că le doresc multă sănătate și sper să se bucure din plin de aceste zile dedicate lor.”