Tipărită în anul 1906, la Bucureşti, lucrarea cu caracter biografic, „Din viaţa Maiestăţii Sale Elisabeta, regina României”, ce poartă semnătura lui George Bengescu (renumit diplomat, istoric şi publicist), poate fi consultată în prezent la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea. 

Pe parcursul celor 15 capitole, autorul prezintă viaţa şi faptele reginei Elisabeta a României, precizând încă din prefaţa volumului că relatările sale sunt susţinute atât de documente oficiale, cât şi de informaţii complete, exacte, autentice, provenite din surse demne de încredere. 

Dacă în prima parte a lucrării este schiţată viaţa reginei Elisabeta, cea de-a doua parte este consacrată bogatei activităţi artistice, culturale şi filantropice desfăşurate de aceasta. A fost poetă, eseistă şi scriitoare, a tradus în limbi de circulaţie internaţională opere ale scriitorilor români, fiind cunoscută în lumea literară sub pseudonimul de Carmen Sylva (în cuprinsul lucrării există mai multe poezii scrise de regină, unele dintre ele traduse anterior de Mihail Sadoveanu şi George Coşbuc, altele, traduse special de către Ştefan Octavian Iosif,  pentru a fi incluse în acest volum). 

Referitor la opera filantropică a reginei sunt amintite cele 14 societăţi filantropice naţionale înfiinţate până în momentul apariţiei biografiei (ex.: Instituţiunea surorilor de caritate în 1879, Societatea „Regina Elisabeta”, în 1881, ce patrona un azil de bătrâni săraci, Policlinica „Regina Elisabeta” în 1896, Institutul Evanghelic al Diaconeselor în 1903, Azilul de orbi „Vatra Luminoasă”).

Pe lângă activitatea literară şi filantropică desfăşurată, este subliniat şi rolul semnificativ al reginei Elisabeta în viaţa culturală, manifestat prin aprecierea şi susţinerea financiară a unor personalităţi precum: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Grigorescu sau Vasile Alecsandri. De altfel, în cadrul acestei biografii, un întreg capitol este dedicat descrierii relaţiei cu poetul Vasile Alecsandri, care a încurajat şi a influenţat interesul şi înclinaţiile pentru poezie şi proză ale reginei. 

În ultimul capitol sunt prezentate câteva aspecte din viaţa intimă a Maiestăţii Sale, relaţia cu regele Carol I, sunt descrise apartamentele din Palatul Regal din Bucureşti. Tot aici, este menţionată şi iniţiativa reginei Elisabeta de a identifica şi promova potenţialul meşteşugurilor româneşti, ea însăşi îmbrăcând adesea portul popular românesc (considerat până atunci strai al ţăranilor) şi încurajând doamnele din suita ei să facă acelaşi lucru, conferindu-i în acest mod, o valoare socială deosebită.