”Frăție și prietenie liberală

Cineva trebuie să-i spună domnului Vela că nu suntem nici dragi prieteni și nici frați cu domnia sa, nici noi, nici cei din Diaspora pe care i-a abandonat la greu. Nu frăția și prietenia ministrului Vela sunt de interes pentru români, ci calitățile lui de comandant al unei situații dificile, care nu are nevoie de îmbrățișări prietenești și de pupături frățești, ci de planuri clare, derulate cu fermitate, pentru sănătatea poporului român, aflat în lipsă de protecție.

De la un comandant de oaste nu vin dulcegării, ci ordine clare cu termene limită și obiective de luptă greu de atins.

De la 1848 nu se mai auzise de frăție pe câmpul de luptă de pe Dâmbovița în jos. Suntem în alt veac și în alt mileniu, mai sofisticate și mai solicitante amândouă. Unora le este greu să țină pasul cu timpul și cu noile provocări ale civilizației umane.

E greu să fii militar, dar n-ar trebui să fie greu să fii bărbat. Militarii se antrenează, bărbații se nasc și dintre cei care au la naștere spirit bărbătesc se aleg militarii care se antrenează.

Acum este nevoie de dovezi de bărbăție în toate acțiunile publice la care suntem chemați să participăm. Este nevoie de un ton de coordonare bărbătesc, ferm, clar, asumat, nu de sentimentalisme și de dulcegării care pot îngrijora pe oamenii lipsiți de apărare.

Departe de mine intenția de a atribui tonul bărbătesc numai bărbaților. Cunoaștem cu toții din viața de zi cu zi multe doamne care impun prin exprimarea lor verbală și prin logica lor clară multe soluții la situații publice complicate.

Tonul bărbătesc este caracteristic marilor comandanți, fie ei bărbați sau femei, tineri sau bătrâni.

Este invitat și ministrul Afacerilor Interne să adopte imediat un ton mai ferm și mai clar, poziția pe care o afișează acum fiind la un pas de scuze prietenești pentru neputința aratată și de jale frățească pentru cei lăsați fără ajutor”.