Nimic nu mai arată la fel ca în timpul fiestei de acum un an. Atunci când trupele de gherilă ale generalilor Che şi Crin au ocupat capitala în rafale de mitralieră. Viva la revolucion USL! Se striga prin case, flori aruncate, sticle băute, carnaval la Antenos Tres. Chiar şi Badea îşi pusese penele. 

Regimul corupt al PDL-ului a fost alungat de revoltele izbucnite, în ianuarie, în mai multe oraşe din ţară şi ulterior amplificate prin mass-media de opoziţie. Luptele din jungla ecuatorială au înregistrat astfel, sub imboldul popular, mai multe succese.

În fruntea coloanei, într-un jeep, cei doi, Che şi Crin, în picioare, salutau respectuos mulţimea ieşită să ovaţioneze. Va fi pâine, va fi lapte, va fi miere… se auzea parcă în glasul miilor de manifestanţi. 

Palatul guvernamental era pustiu, hârtii luate de vânt orbecăiau în sus în în jos, prin curtea interioară. Birourile fuseseră părăsite în grabă de camarila portocalie. Să fie judecaţi se striga… Cu siguranţă, se spunea de către noua gardă.

O săptămână a fost carnaval, muzică, dansuri, trompete, cârciumi pline, în toate colţurile ţării era fericire. Trebuia să vină laptele şi mierea.

A trecut un an de atunci. Nici ecourile acelei muzici nu se mai aud. Un combinat pustiu e undeva pe mijloc de câmp. Iarba şi iedera se urcă pe conducte. În magazine preţurile sunt la fel sau chiar mai mari. Oamenii merg crispaţi pe străzi. Che şi Crin nu se mai înţeleg, ba se aude că, undeva, se pregăteşte o răzmeriţă între ei. În locul portocaliilor, cei nou instalaţi au venit cu propria lor camarilă. Lapte şi miere nu curge.

Cei care salutau victorios acum un an, scuipă dezamăgiţi şi tac. Câte un corupt este arestat.

Enclava de la Cluj e privită, din ce în ce mai mult, cu respect.

Preşedintele Batista Băsescu, cel care nu putuse fi lichidat în urmă cu un an, dar fusese arestat la domiciliu, zâmbeşte. Gărzile, care îl păzeau cu stricteţe până în decembrie, au lăsat-o mai moale. Umblă vorbe, că generalul Che mai trece pe acolo şi se sfătuieşte cu el. Aripa radică a USL, condusă de generalul Crin se revoltă, dar nu are ce face. Singuri, ca braţ armat, nu ar avea nicio şansă. Şi atunci, acceptă să stea lângă aripa moderată a generalului Che.

În pădure, trupele portocalii se regrupează. Mai greu, dar mizează în principal pe suportul popular, cel care aşteaptă încă laptele şi mierea. 

Preşedintele Batista a reuşit să rămână în viaţă cu sprijin din exterior şi asta dus mai departe la păstrarea Palatului de Justiţie independent. Generalul Che umblă şi el prin exterior să-i fie recunoscută luarea puterii de acum un an. Are un sprijin de la preşedintele Batista în acest sens.

Umblă zvonuri, că ar exista discuţii secrete între trupele de gherilă ale portocaliilor din pădure şi anumiţi reprezentanţi ai generalului Che.

A trecut un an. Nici fiesta, nici lapte şi miere. Sărăcia e la fel de mare. Casele la fel de prăpădite. Poporul este lipsit de speranţă. Simte că a fost păcălit, dar nu vrea să o recunoască încă. Preşedintele Batista, cel care acum un an era văzut ca pe unul care garanta răul, începe să aibă susţinători.