Pentru mine, politica este un şir infinit de spectacole, o stagiune care nu se termină niciodată. Am ales să trăiesc scriind cronici politice, aşa cum alţii scriu cronici de film sau de teatru. Sunt convins că politica nu face parte din viaţa reală, nu influenţează destine, nu deschide sau închide drumuri pentru patria mea.

Politica are aceeaşi influenţă asupra noastră pe cât o poate avea un spectacol. Când cortina cade la final, important rămâne ceea ce simţi şi apoi, decisiv, ceea ce faci în viaţa reală.

Desigur, teatrul sau filmul nu reduc sau cresc TVA, nu pun impozite, nu fac legi. Dar, sincer, care dintre noi a eşuat sau a câştigat ceva în funcţie de ceea ce decid politicienii ? Nimeni dintre noi, toţi dintre ei.
Aşa stand lucrurile, important este ca spectacolul politic să fie uman, să nu cadă în absurd.

Vineri, spectacolul se cheamă Moţiunea de Cenzură. Vă poftesc să îl urmăriţi. Veţi vedea replici geniale, o intrigă demnă de Moliere.

Cine câştigă, ce personaj va ieşi triumfător ? Perfidul Ponta sau îngâmfatul Iohannis ? Ce va rosti colombina Gorghiu ? Dar maleficul Blaga ce va spune ?

Indiferent cine va învinge, întoarceţi-vă liniştiţi la vieţile dumneavoastră. Doar ei, politicienii, precum şi noi, ziariştii, vrem să vă minţim că totul e real.

În politica din România nimic nu e real, totul e ca pe scenă. Deci, să lăsăm moţiunea, să ne cenzurăm noi pe noi înşine, atunci când este cazul.

Acesta este secretul major pe care presa vi-l ascunde cu privire la Moţiunea de Cenzură şi anume că e doar teatru.

Dar, atenţie ! Nici măcar Criterii Naţionale nu va mai dezvălui acest secret altădată. Iluzia trebuie păstrată. Cine înţelege, bine, cine nu, iarăşi bine.

Fiţi sănătoşi şi norocoşi !

Gheorghe Smeoreanu