Imediat că Klaus Iohannis și-a anunțat disponibilitatea pentru candidatura la prezidențiale am publicat un articol în care atrăgeam atenția asupra unor puncte slabe. Publicul de dreapta, entuziasmat, nu a acceptat punctul meu de vedere. Iată că, acum, un comentariu al Deutsche Welle vine să îmi confirme opinia.

Iată cele două texte.

Vă rog, domnule Iohannis, să nu candidați la președinția României. Vă rog insistent și vă implor să nu vă treacă prin cap așa ceva.

În puține cuvinte, vă voi explica de ce vă rog asta.

Îi știți pe Ponta și Dragnea, îl știți pe manipulatorul lor șef pe nume Bogdan Teodorescu.

Ei bine, imediat ce v-ați anunța candidatura, ar baga-o pe aia cu “Mândri că suntem români”. Iar românul, fraier, ar da cu votul în ei de mândru că e ce e.

Îmi pare rău că așa stau lucrurile cu românașii noștri verzi, dar n-avem ce face, va mai curge multă apă pe Dunăre până se va schimba ceva.

Nu știu dacă ați remarcat, domnule Iohannis, dar deunăzi a fost votată o lege prin care copiii de grădiniță și de școală primară sunt obligați să cânte la clasă Imnul Național.

Deșteaptă-te române !

Credeți că degeaba au băgat chestia asta ? Vă asigur că nu.

Dacă vă anunțați candidatura, vor zice că da, sunteți minunat, păcat că nu sunteți din imnul național.

Deșteaptă-te germane !

Vedeți că nu merge ?

Apoi, va ieși Ponta zicând că da, au avut și ei de gând să propună un ungur, dar n-au îndrăznit să ofenseze sentimentele naționale. Însă dacă insistați – va zice Ponta – ungur punem, ca să aibă românii de unde alege, între ungur și neamț.

După aia, vor adăuga și că e bine să avem președinte neamț, dar mai bine ar fi să ajungă un emigrant român să stea pe scaunul lui Bismarck.

Vor merge până acolo încât vor saluta cu Heil Klaus !

Vrăjeli de ale lor, domnule Iohannis, dar e bine să nu le dăm apă la moară. Fiindcă nici nu știți de ce sunt ăștia în stare.

Acestea fiind argumentele mele, sper că le-ați înțeles și nu le veți răstălmăci.

Mit freundlichen Grüßen,

Cu stimă,

Elena Popa, jurnalist

Deutsche Welle a realizat o analiză a candidaturilor lui Mihai Răzvan Ungureanu şi Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din toamnă.

“Totuşi, liderul Forţei Civice posedă câteva atuuri tari. MRU are mai mult decât o simplă experienţă politică locală. Şi a condamnat clar atacurile la justiţie din ultimii doi ani.

Iohannis e mai vulnerabil. Multora le e suspect refuzul său de a regreta puciul din 2012. Ori de a-i admite existenţa. Prin urmare, ar putea isca bănuieli apetenţa lui pentru apărarea statului de drept. (…) Originea germană îi conferă primarul Sibiului nu doar avantajul imaginii de om serios, ci şi un neajuns electoral considerabil. Ar putea figura, în ochii multora, nu (doar) ca un soi de neamţ „mântuitor la ceas de cumpănă”, ci şi ca o „unealtă” a Berlinului, ori a unei prezumtive „antante ruso-germane”, menite să împiedice integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice”, comentează DW.

În plus, autorul analizei arată că “sibianul i-ar putea oferi unui Victor Ponta plafonat electoral o nesperată şansă de a creşte pe criterii naţionaliste prin migrarea unei părţi a votului conservator spre un PSD dispus la culisări patriotarde”.

“Date fiind ameninţările majore confruntând Europa şi atribuţiile şefului statului român în materie de securitate, alegerile prezidenţiale din noiembrie vor dobândi o importanţă fără precedent.

În contextul lor, Iohannis constituie, din unghiul dreptei reformiste, o miză mai riscantă decât pariul MRU. Ar fi însă greşit să se creadă că unul l-ar exclude pe celălalt. Dimpotrivă. Soluţia ideală pentru soliditatea internă şi imaginea externă a României ar putea fi un tandem MRU-Iohannis, cu învestirea celui din urmă în funcţia şefului guvernului român”, se arată în analiza DW.