Am început să editez ziarul „Criterii politice” fără să public la debut, aşa cum era moda odinioară, un program editorial.

Zilele acestea, pregătind o carte pentru tipar, am dat peste un text scris în vara lui 2012.

M-am gândit că e perfect pentru a fi considerat programul politic al ziarului, drept pentru care îl public cu această înălţare în rang.

Acum, când ne pregătim să dăm „Criteriilor politice” o dimensiune mai largă, naţională (veţi observa asta spre sfârşitul verii) putem spune că ne-am găsit și programul editorial.

Doamne ajută !

Nu mi-a păsat niciodată de patria mea.

De când m-am născut, am ştiut-o în siguranţă.

Devenind cetăţean român în 1954, am lăsat în urmă

şi 1848 şi 1859 şi 1916 şi 1940 şi 1944.

1989? Aceeaşi ţară, alte reguli ale jocului.

2012. Este momentul în care descopăr cu uimire că

sunt patriot dar, paradoxal, patriotismul pare a fi o

milă faţă de patrie.

Aşa cum îţi e milă de ursul cu belciug în nas.

Ursul acela nu e sfârtecat sau ucis, e doar umilit,

înnebunit. Ursul acela e poporul acesta.

Lui Carol al II-lea, lui Antonescu, lui Dej, lui

Ceauşescu nu le-a fost frică de închisoare, în vreme

ce lui Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Fenechiu,

Nicolescu, Voicu et ejusdem farinae le e frică.

Aceşti oameni dau foc ţării pentru a arde puşcăria.

Poporul a fost întotdeauna manipulat, dar până azi,

cauzele au fost întotdeauna nobile, la Plevna, la

Mărăşeşti, la Odesa, la Stalingrad, acum cauza e atât

de josnică încât mintea se blochează şi sângele nu

mai vrea să curgă prin corp.

Au existat (spune Alex Mihai Stoenescu) 16 lovituri de

stat sau tentative de lovitură de stat în istoria acestei

ţări. A 17-a e cea mai josnică nu doar în comparaţie cu

celelalte. E cea mai josnică imaginabilă.

Nici măcar un pretext ca lumea nu au putut găsi

aceşti nenorociţi. „Jos Băsescu” e cea mai idioată

lozincă sub care puteau să încoloneze masele. Jos

Băsescu, sus Antonescu – Ponta sună atât de schizo

încât se strepezesc dinţii.

Printr-un singur lucru este superioară această lovitură

de stat: numărul prostiţilor, la nivel de milioane. O

lovitură de stat susţinută de milioane de prostiţi nu a

mai cunoscut România.

Nu mi-a păsat până acum de patria mea, considerând-

o în siguranţă. Este pentru întâia oară când

simt fiorul patriotismului.

Îmi este jenă când scriu aceste cuvinte, ele nu se

declamă, sunt conştient.

Totuşi, declarându-mă patriot român al secolului

XXI, promit să fac tot ce e bine pentru a elibera

ursul din belciug.

Suntem mulţi, suntem inteligenţi, vom găsi soluţiile

pentru a readuce ţara la normalitate.